Alianţa interlopilor
0
Mafioţii de la Iaşi, din clanul Cordunenilor, lucrau în sudul României prin Florin Pîrjol, zis Ghenosu, protejatul judecătorului Dumitru Rebegea. Interceptările telefonice ale ofiţerilor de la Crimă Organizată arată cum se face „justiţia“ mafiotă. O discuţie dintre liderul Corduneanu din Iaşi şi Ghenosu din Târgovişte este relevantă.
În 2007, ofiţerii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate au intrat în posesia unor informaţii despre un pact de colaborare dintre clanul ieşean condus de Costel Corduneanu, arestat recent pentru trafic de persoane şi infracţiuni informatice, şi clanul lui Florian Pîrjol, zis Ghenosu, 36 de ani, din Dâmboviţa. Informaţiile erau de-a dreptul alarmante, dat fiind faptul că ambele grupări sunt de temut atât prin modul de operare, cât şi prin anvergura operaţiunilor infracţionale.
Mai citeşte şi:
Reţeta Clanului Corduneanu de a scoate bani de pe urma hoţilor/ INTERCEPTĂRI ŞOC
Judecătorii au arestat 17 membri ai grupării Cordunenilor
EXCLUSIV Costel Corduneanu, de la medalii la cătuşe (VIDEO)
Locotenentul lui Băhăian a dat o ţeapă de 3 milioane de euro la Galaţi
Consilier judeţean găsit incompatibil după raportul ANI
O cooperare transregională ar fi însemnat o dezvoltare periculoasă a lumii interlope. La nivel de vârf, Costel Corduneanu, liderul clanului de la Iaşi, a bătut palma cu Florin Pîrjol, zis Ghenosu. Cei doi erau lansaţi în acelaşi tip de „afaceri": exportau femei pentru prostituţie în Vest, „piratau" bancomatele din România, Germania şi Franţa şi spărgeau genunchii patronilor care nu voiau să plătească taxe de protecţie. Corduneanu şi Ghenosu au avut parte de acelaşi tip de acuzaţii şi au intrat în atenţia celor de la Crimă Organizată.
Cei doi lideri interlopi şi-au impus alianţa şi au rezolvat probleme apărute în derularea unor afaceri ilegale cu mize foarte mari. Unele dintre ele se rezolvau prin telefon, altele prin violenţă. Discuţiile dintre liderii celor două grupări, interceptate de procurori, sunt relevante pentru modul de organizare şi amploarea lumii interlope din România.
Mafiotul Aradului, Ioan Vivi Fizidean a fost condamnat la 12 ani de închisoare
Justiţia interlopă
Justiţia interlopă se rezumă la puterea de influenţă a liderilor, fapt dovedit la 5 decembrie 2008, când unul dintre oamenii din teritoriul guvernat de Ghenosu a fost înşelat de un altul din zona Cordunenilor. Nimeni nu a recurs la Poliţie şi nici la Justiţie, doar s-au impus regulile joculului din lumea interlopă. A fost vorba de o „ţeapă" de 1,3 milioane de lei dată de un ţigan din comuna Grajduri (judeţul Iaşi) unui infractor din Piteşti. Cei doi „afacerişti" încercaseră să dea împreună un tun cu cecuri false, de şase de milioane de lei, operaţiune care eşuase.
După acest episod însă, cei doi au încercat să se păcălească între ei: „afaceristul" din Piteşti îi dăduse ţiganului din Grajduri, un anume Costel Boboc, suma de 1,3 milioane de lei, iar în schimbul acestor bani se parafase un act prin care creditorul putea să-i ia averea ţiganului. Numai că termenul de împrumut a trecut, iar „creditorul" din Piteşti s-a văzut înşelat. În acel moment, Ghenosu a fost contactat de păgubit pentru a i se face dreptate.
A început procesul în care primarul e acuzat de corupţie
Intervine Costel Corduneanu
Primul demers al lui Ghenosu pentru a-şi apăra omul a fost să-l contacteze pe Costel Corduneanu, liderul clanului care îi poartă numele şi care controlează Moldova. Încă din prima discuţie telefonică dintre cei doi se observă clar legăturile strânse, de „înfrăţire", a celor două clanuri interlope.
Ghenosu cere aprobarea de a intra pe teritoriul lui Corduneanu, însă mafiotul de la Iaşi îl calmează, promiţându-i că va rezolva el problema. În a doua discuţie, Ghenosu face presiuni, invocând faptul că la mijloc e vorba de „bani buni", adică nu de CEC-uri fără acoperire. Însă Costel Corduneanu era pregătit şi avea deja lângă el un ţigan din neamul celui care dăduse „ţeapa", care oferă relaţii:
Corduneanu: Frate, sunt cu un ţigan de acolo de la ei..
Ghenosu: Da.
Corduneanu: Care îl cunoaşte...
Ghenosu: Da.
Corduneanu: Îi zice Boboc. (Corduneanu întreabă altă persoană „Cum îi zice, mă, Boboc şi mai cum"?) Unul Costel, dar îi zice Boboc şi... zice că e bogat ăla. Eu îl ştiu pe Ferdinand (Stănescu), pe ţiganul ăla care e bulibaşa.
Corduneanu: Ai toate actele lui? (ale „creditorului" care a solicitat ajutorul interlopilor) Păi ce, a dat bani buni ăla de la de acolo?
Ghenosu: Da frate, i-a dat 13 miliarde (1,3 milioane de lei, n.r.) bani în mână,bani buni.
Corduneanu: Bani buni în mână 13 miliarde?
Ghenosu: Da frate, a făcut act de mână pă un an de zile. Dacă într-um an de zile nu îi dă banii, să intre în bunurile lui. Să îi ia din bunuri. Avem actul la mână, avem tot, e 13 miliarde.
Afaceri de Grajduri
Ţiganii din comuna Grajduri şi-au făcut renume prin metoda lor de a face bani: înfiinţau firme, semnau contracte şi, apoi, dispăreau. Mai obişnuiau să facă împrumuturi pe care nu le restituiau niciodată, mai ales că în Grajduri nu se încumeta nimeni să intre.
Afacerile cu file cec fără acoperire era deja un lucru normal pentru cei din Grajduri. Bulibaşa ţiganilor de acolo, Ferdinand Stănescu, era una din cunoştinţele cu care colabora Corduneanu.
Ghenosu: „Unul din familia lui moare! Garantat!"
Florin Pîrjol, zis Ghenosu (stânga), cheltuia pe lăutari banii din proxenetism Foto: Adevărul
La douăzeci de minute după prima convorbire din 5 decembrie 2008, Ghenosu este sunat de pe telefonul lui Corduneanu de reprezentantul „ţeparului" Costel Boboc. A urmat un dialog între persoana neidentificată şi Ghenosu din care reiese că o recuperare în lumea interlopă înseamnă violenţă şi poate să ajungă până la crimă.
Ghenosu vorbeşte nonşalant despre reguli şi frăţii interlope, teritorii ocupate, dar şi despre faptul că, dacă nu ar fi fost „fratele" Corduneanu, ar fi mers în „misiune" şi ar fi executat un membru al familiei celui acuzat de înşelăciune.
Anonim: Ghenosu?
Ghenosu: Da!
Anonim: Vă sun din partea lui CORDUNEANU din IAŞI.
Ghenosu: Da.
Anonim: Am înţeles că, că... ă l-aţi sunat dumneavoastră, să caute pe cineva, pe Costel Boboc sau ceva de genul ăsta?
Ghenosu: Da.
Anonim: Ă, mi-a spus să vă sun ca să-mi daţi mai multe detalii referitor la ce... despre ce e vorba.
Ghenosu:- Ascultaţi-mă dumneavoastră!
Anonim:-Vă ascult.
Ghenosu:- Deci Costel ăsta a fost la Piteşti... Omul de la Piteşti pe care el l-a păcălit de 13 miliarde... este unchiul lu' cel mai bun prieten (neinteligibil) cu care eu am făcut pârnaie cu el şi este ca fratele meu.
Anonim: Am înteles, da.
Ghenosu: Hai să vă spun cum s-a întâmplat... .. Deci el (Costel Boboc, bănuit a fi unul dintre "consilierii" bulibaşei Ferdinand Stănescu, din Grajduri) s-a dus pe acolo pe la Piteşti ... şi a zis că are materiale....mă înţelegeţi? Ca să nu vorbesc prea multe prin telefon, de vreo 60 miliarde (6 milioane de lei)... Omu' ăsta de la Piteşti i-a făcut cecuri. Ăla nu a adus materiale şi nu ştiu ce a făcut cu cecurile, cât a luat pe cecuri nu ştie nimenea.
Anonim: Aşa.
Ghenosu: Omu' neaducând materialele, omu' i-a dat telefon: «Mă tu ce faci, nu mai aduci materiale, ce se întâmplă?»... Costel ăsta a venit înapoi şi i-a zis aşa: «Băi frate îmi trebuie 13 miliarde să dau şpagă în altă parte»... Deci nimenea nu a ştiut de lucrul ăsta. Acuma, nepotul lui, prietenul ăsta cel mai bun al meu, m-a sunat pe mine că ştia că sunt frate cu Corduneanu de la Iaşi şi ştiu că Corduneanu duce steagul acolo şi e emblema Iaşiului şi e fratele meu şi e cel mai şmecher al Moldovei şi acolo!
Anonim: Cum eşti tu în Târgovişte şi zona aia.
Ghenosu: Aşa, fratele meu...Eu pentru respectul lui Cordoneanu i-am dat telefon şi i-am zis «Băi Costele, uite aşa, uite aşa»... Costel ce mi-a spus, stai puţin să iau legătura cu oamenii» (neinteligibil) Eu l-am întrebat aşa: «Băi Costele, e din brigada ta sau nu e din brigada ta? Dacă nu e din brigada ta, spune-mi frate, vin eu la Iaşi şi ştiu ce am de făcut!» Costel ce mi‑a spus: «Frate, nu ai cum să faci aici, te rog eu, lasă că te
rezolv eu, de ce să mai ajungi mai departe!» Eu vreau plata 13 miliarde.
Anonim: Da, hai că spun...
Ghenosu: Deci, pe mine nu mă interesează pe ce firme a făcut scăderi, nescăderi... Eu nu ascult pe nimeni, nu ascult decât pe Corduneanu, dacă Corduneanu spune Ghenosule, ai liber... Eu vă spun, unu' din familia lui moare sută la sută! Garantat!
Anonim: Ferească Dumnezeu, hai ca să îţi explic cum stă treaba...
Ghenosu: Pe mine nu mă interesează cine sunteţi voi de unde proveniţi voi, nu mă interesează frate, eu sunt omul cu dreptatea...
Discuţia s-a încheiat brusc, după ce Ghenosu l-a avertizat pe interlocutor că are telefonul ascultat. La scurt timp după această discuţie, ofiţerii de la Crimă Organizată au semnalat anumite tensiuni în lumea interlopă ieşeană, că oamenii lui Costel Corduneanu au forţat recuperarea banilor, iar faptul că a fost aplanat conflictul poate însemna că datoriile au fost achitate. S-a făcut dreptate...
Florin Pîrjol, „client" al unor magistraţi controversaţi: Dumitru Rebegea şi Elena Turcu
Dumitru Rebegea a fost arestat pentru favorizarea infractorului
Ghenosu şi Corduneanu au rămas în relaţii apropiate până la arestarea, la 12 ianuarie 2009, a lui Ghenosu, liderul clanului care controlează lumea interlopă din Dâmboviţa, Prahova şi Argeş. Până atunci, mafioţii din Iaşi au conlucrat fără probleme cu cei din sudul României.
Când Ghenosu a picat, Cordunenii au intrat în panică. Însă, după zece luni de la reţinerea sa, pentru trafic de persoane şi infracţiuni cu violenţă, Florin Pîrjol-Ghenosu a reuşit să obţină serviciile magistratului Dumitru Rebegea, de la Tribunalul Prahova.
Judecătorul a pretins pentru scoaterea interlopului din puşcărie suma de 20.000 de euro, dar s-a ales doar cu 8.000. În urma acestei tranzacţii cu legea, magistratul a fost arestat.
Eliberări pe bandă rulantă
În 2003, Ghenosu a fost condamnat la ani grei de puşcărie în Franţa. Interlopul era acuzat de proxenetism agravant, iar pentru demontarea reţelei sale interlope, ofiţerii de la Crima Organizată din Franţa şi România lucraseră câţiva ani. Odată extrădat în România, Florin Pîrjol, alias Ghenosu, a fost pus în libertate. Decizia a fost luată în 2007, de Secţia Penală a Tribunalului Dâmboviţa, condusă pe atunci de controversata judecătoare Elena Turcu, cea care a fost prinsă conducând în stare de ebrietate.
Acelaşi magistrat mai apare, în 2008, într-un complet care l-a eliberat pe Ghenosu din arest, după o luptă cu pistolul în mână. Imediat după eliberare, Pîrjol a intrat în acelaşi tip de afaceri cu „fratele" Corduneanu: skimming (clonare de carduri), recuperări şi trafic de carne vie.
În octombrie 2009 - imediat după ce Rebegea l-a eliberat din puşcărie - Ghenosu s-a întors la vechile îndeletniciri: prima sa întâlnire a fost cu Costel Corduneanu, la Galaţi, la botezul unui alt interlop, Nelu Ogeacă. La începutul acestui an, la câteva săptămâni după întâlnirea celor doi de la Galaţi, Corduneanu a fost arestat de ofiţerii de la Crimă Organizată.(A mai contribuit Codruţa Horja)
Se încarcă comentariile...
