Afacerea Black Cube. Două contracte distincte: unul încheiat în 2015, în valoare de 600.000 de lire, şi unul încheiat în 2016

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În mai 2016, Dan Adamescu a fost condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare pentru că a dat mită unor judecători ca să primească soluţii favorabile în dosare de insolvenţă
În mai 2016, Dan Adamescu a fost condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare pentru că a dat mită unor judecători ca să primească soluţii favorabile în dosare de insolvenţă

Black Cube a încheiat două contracte distincte în România, unul în martie 2015 avându-l drept beneficiar pe omul de afaceri Dan Adamescu iar al doilea în februarie 2016, cu fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, arată HotNews.

În valoare de 600.000 de lire, contractul cu Dan Adamescu ar fi avut că obiectiv determinarea DNA de a-şi retrage acuzaţiile în acest dosar, au explicat pentru HotNews.ro sursele citate. 

Black Cube urma să deruleze o întreagă campanie în acest scop şi lansarea unor mesaje, cum ar fi „DNA distruge investitorii străini”, „DNA a acţionat în cazul Adamescu la comandă lui Ponta” sau că procurorii anticorupţie sunt antisemiţi. La fiecare trei luni, firma israeliană realiza un raport cu acţiunile derulate. 

De notat că familia Adamescu a făcut un puternic lobby şi în afară ţării, în presă internaţională, pentru a se prezenţa drept o victimă politică a guvernului Ponta, care l-ar fi sancţionat din cauza politicii editoriale ale ziarului România Liberă. Nu e clar însă dacă Black Cube este implicat şi în acţiunile de lobby extern.

Obiectivul contractului cu Black Cube n-a fost însă atins, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe 27 mai 2016 pe omul de afaceri Dan Adamescu la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

În cazul celui de-al doilea contract, HotNews.ro a dezvăluit în premieră pe dată de 14 septembrie că a fost încheiat de Daniel Dragomir, reţinut de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) în dosarul Black Cube. Dragomir ar fi semnat contractul cu israelienii în februarie 2016 pentru suma de 900.000 de lire, scopul fiind compromiterea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Dragomir, doar o interfaţă. „Chetă” a unor suspecţi din dosare DNA pentru strângerea banilor

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că fostul ofiţer este doar o interfaţă, deoarece nu dispunea de sume de bani atât de mari. Conturile lui Dragomir erau deja blocate, fiind anchetat într-un alt dosar. 

Potrivit informaţiilor culese în timpul anchetei, se pare că pentru strângerea sumei de 900.000 de lire s-ar fi realizat „o chetă”, mai multe figuri importante anchetate de procurorii anticorupţie contribuind la operaţiune cu bani. Altfel spus, în acest al doilea contract s-ar fi alăturat mai multe persoane importante în acheta la DNA, moguli şi politicieni, interesaţi de compromiterea şefei DNA. 

De altfel, în comunicatul DIICOT dat publicităţii miercuri, 14 septembrie, se vorbeşte despre o întâlnire dintre Daniel Dragomir şi unul din suspecţi cu care ar fi discutat inclusiv despre „presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşită acesteia”.

Daniel Dragomir, cercetat în arest preventiv

Daniel Dragomir, fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii (SRI), suspectat că ar fi pus la cale şi ar fi plătit pentru hărţuirea şi denigrarea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi, este cercetat în arest preventiv.

Împotriva acestuia au fost formulate nu mai puţin de şase capete de acuzare: constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.

Anchetatorii precizează că Dragomir, prin intermediul unei persoane, ar fi intrat în legătură cu un suspect din acest caz, reprezentant al companiei BlackCube, căruia i-ar fi împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit, respectiv denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea sa în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

De ce a fost condamnat Dan Adamescu

Curtea Supremă a publicat zilele trecute motivarea sentinţei de condamnare a lui Dan Adamescu. Judecătorii spun că au existat probe certe că afaceristul a dat şpagă unor judecători. De altfel, toţi cei audiaţi au recunoscut acuzaţiile aduse de procurori, mai puţin Adamescu şi unul dintre judecătorii condamnaţi.

Curtea Supremă arată că vinovăţia milionarului Dan Adamescu (68 de ani) este dovedită „dincolo de orice dubiu, prezumţia de nevinovăţie fiind înlăturată prin probe certe, sigure”. Citatul apare în motivarea judecătorilor care l-au condamnat, la sfârşitul lunii mai, definitiv pe afacerist la 4 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a dat mită, în 2013, mai multor magistraţi pentru a obţine o serie de decizii favorabile firmelor sale. Prin aceeaşi sentinţă, patru judecători de la Tribunalul Bucureşti -  Secţia de Falimente au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea:  Mircea Moldovan (12 ani şi 2 luni), Ion Stanciu (3 ani şi 4 luni), Elena Rovenţa (4 ani şi 6 luni) şi Ciprian-Sorin Viziru (4 ani şi 4 luni).

Magistraţii Curţii Supreme au arătat că Adamescu era direct interesat de dosarele de insolvenţă ale firmelor din grupul Baumaister pe rolul Tribunalului Bucureşti, date spre soluţionare judecătorilor sindici Elena Rovenţa şi Ion Stanciu. Intenţia lui Adamescu era de a controla procedura insolvenţei în cazul firmei Baumaister SA, care a fost transformată în în societate cu răspundere limitată, Sigur Industrial Construct SRL. Controlul s-ar fi făcut prin intermediul unor creanţe falsificate atribuite altor societăţi comerciale din grup.

Regretele judecătorului corupt

Curtea Supremă a explicat că pentru a face acest lucru Adamescu i-a implicat pe juristul societăţii, Danil Onuţe, directorul financiar, Daniela Firenstain, avocatul George Dumitru şi lichidatorul judiciar, Monica Borza. Borza a fost legătura între Adamescu şi magistraţi. Toţi cei implicaţi au recunoscut participarea, mai puţin Adamescu şi judecătoarea Rovenţa. La ultimul termen de judecată, magistratul Stanciu a suprins Curtea Supremă cu regretele sale: „Nu am ce să reproşez judecătorului de la fond, nu o să fiu supărat nici pe dumneavoastră, pentru că există un singur vinovat: eu”.

Pentru a scoate banii pentru şpagă din firmă, s-a apelat la un contract de asistenţă juridică, iar societatea Baumaister Prestări Servicii i-a virat avocatului George Dumitru aproape 500.000 de lei. Din aceşti bani, avocatul i-a dat aproximativ 300.000 de lei lui Onuţe, destinaţi mitei. Ambii directori ai lui Adamescu au recunoscut totul în declaraţiile de martori date în faţa judecătorilor. „Sumele de bani care au ajuns la judecătorii Stanciu şi Rovenţa au fost virate din firmele grupului de către doamna director Firenstein cu acordul lui Dan Grigore Adamescu şi Adamescu Alexander (fiul lui Dan Adamescu - n.r) pentru că aceştia aveau putere de decizie cu privire la grupul de firme şi pentru că împreună cu doamna Firenstein purtaseră discuţii cu privire la sumele de bani ce urmau să ajungă la judecători”, a declarat Daniel Onuţe.

Întâlnirile cu milionarul

Fostul director financiar a explicat că în cursul anului 2013 a avut 3-4 întâlniri cu Firenstein şi Adamescu, „discuţii la care am vorbit despre stadiul procedurilor de insolvenţă şi sumele de bani, precum şi circuitul pe care acestea urma să fie remise judecătorilor implicaţi în procedurile de insolvenţă”.

Firenstein a confimat şi ea acelaşi lucru: „Onuţe Daniel mi-a spus că o să scoată bani prin intermediul avocatului George Dumitru şi că urmează să îi remită mai departe lichidatorului Borza Monica, iar aceasta la rândul ei să-i dea mai departe judecătorului folosind termenul de «jude»”. „Fă o programare la senior…şi oricum noi trebuie să ne întâlnim mâine să vorbim cu şefu, cu Alexander”, îi spunea Firenstein lui Onuţe, în discuţiile interceptate de anchetatori. În discuţii, Adamescu era denumit: „şef”, „uber-şef” sau „seniorul mare”. 

Mita, lângă tribunal

Lichidatorul judiciar Monica Borza a recunoscut că a intermediat şpaga şi a fost condamnată la 2 ani şi 7 luni închisoare cu suspendare. Ea a povestit judecătorilor Curţii Supreme cu lux de amănunte cum a dat şpaga. „La sfârşitul lunii iunie, Onuţe Daniel mi-a remis suma de 10.000 euro într-un plic alb… această sumă a fost înmânată lui Stanciu Ion în maşina mea personală în spatele Tribunalului Bucureşti…I-am dat lui Stanciu Ion, în 11 decembrie, tot în maşină, pe o străduţă, lângă tribunal, tot în plic alb, suma de 5000 euro”, a povestit lichidatoarea judiciară.

„În 10 decembrie 2013 m-am deplasat la tribunal de unde am plecat cu maşina cu Rovenţa Elena şi i-am remis suma de 23.000 de lei, contravaloarea a 5.000 de euro”, a explicat Borza. Curtea Supremă a arătat că toate aceste probe se coroborează şi cu procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi cu raportul de expertiză.

UPDATE Familia Adamescu: Toate detaliile sunt false

Într-un mesaj transmis redacţiei noastre familia Adamescu susţine că: „Absolut toate detaliile din articolul ‘Afacerea Black Cube. Doua contracte distincte’ publicat astazi, 28 Sept ora 14:02, pe hotnews.ro sunt false si incrimineaza gratuit, fara nicio sustinere faptica, persoana domnului Dan Adamescu, care nu a avut niciodata un contract semnat sau vreo legatura de orice natura cu Black Cube. Persecutia inceputa sub regimul Victor Ponta, mediatizata personal de catre Sebastian Ghita, persista si - desi nu mai sunt la putere - e continuata de alti jucatori si alte organe ale statului cu interese politico-economice. Familia Adamescu va continua sa faca uz de toate mijloacele legale posibile pentru a-si face dreptate, a spune adevarul si a pune capat acestei nedreptati”

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite