1 iunie: IICCMER, sesizare penală privind moartea a 771 de copii, din cauza tratamentelor primite în comunism

Anii 90: Hainele şi jucăriile copiilor seropozitivi din Spitalul Victor Babeş erau marcate cu eticheta SIDA. FOTO Arhivă Silvia Damato

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a anunţat joi, 1 iunie, într-o conferinţă de presă, înaintarea unui denunţ către Parchetul General cu privire la săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase aplicate în timpul regimului comunist copiilor aflaţi în căminele pentru minorii din Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei, potrivit unui comunicat de presă al IICCMER.

Joi, 1 iunie, IICCMER a înaintat Parchetului General o sesizare penală privind tratamentele neomenoase aplicate în perioada comunistă în căminele spital din Cighid (judeţul Bihor), Păstrăveni (judeţul Neamţ) şi Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş), care au avut drept urmare moartea a 771 de minori (număr provizoriu), potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.

Astfel, la căminul spital pentru minorii nerecuperabili Cighid s-au înregistrat 138 de decese în perioada 1 octombrie 1987 – 26 martie 1990, la Căminul spital Păstrăveni au fost 394 de decese confirmate între 1 octombrie 1966 – 30 aprilie 1990, în timp ce Căminul pentru minori deficienţi nerecuperabili din Sighetu Marmaţiei a înregistrat 239 de decese în  perioada 20 ianuarie 1973 – 31 decembrie 1991.

„Contextul istoric declanşator a fost creat în anul 1966, când regimul comunist din România a iniţiat una dintre cele mai restrictive politici demografice pronataliste. Creşterea forţată a populaţiei, strict cantitativă, fără respectul faţă de om şi fără asigurarea tuturor condiţiilor decente de viaţă, a avut printre consecinţe creşterea mortalităţii materne şi infantile, creşterea fără precedent a numărului de copii născuţi cu malformaţii congenitale grave, cu afecţiuni fizice şi psihice, cu diverse boli moştenite sau dobândite după naştere, mii de copii ajungând orfani şi un număr impresionant fiind abandonaţi“, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit cercetătorilor de la IICCMER, minorii ce necesitau protecţie din partea statului erau împărţiţi în trei categorii: „recuperabili“, „parţial-recuperabili“ şi „nerecuperabili“. Diferenţierea era făcută între o categorie de minori pe care statul încerca să-i „recupereze”, total sau parţial, pentru integrarea ulterioară în producţie, şi o categorie de copii în care statul nu era dispus să investească şi pe care nici măcar nu dorea să-i recunoască.

Experţii au constatat nenumărate cazuri în care încadrarea copiilor în unităţi pentru deficienţi se făcea în mod eronat, aceştia fiind perfect sănătoşi sau având deficienţe fizice sau psihice minore şi deplin recuperabile. Astfel, relocarea minorilor din leagăne şi case de copii spre căminele-spital poate fi privită atât din perspectiva izolării minorilor ce nu puteau fi recuperaţi, cât şi a acelora perfect sănătoşi, ale căror costuri nu puteau fi acoperite integral de către stat.

10 cămine-spital pentru copii cercetate

IICCMER a cercetat aproximativ 10 din cele 26 de cămine spital pentru minori nerecuperabili din ţară, din care se trimit spre organele de anchetă penală rezultatele în privinţa a trei dintre ele, având în vedere probele obţinute până în prezent.

Mărturiile adunate privind condiţiile de viaţă de la căminele spital Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei arată că regimul de viaţă al minorilor se caracteriza prin alimentaţie necorespunzătoare, nerespectarea condiţiilor minimale igienico-sanitare, lipsa hainelor, frig, igrasie, lipsa asistenţei medicale, izolarea de lumea înconjurătoare.

Cele mai multe decese la Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei

În perioadele cercetate, principalele cauze de deces, consemnate în actele de moarte, sunt, potrivit datelor furnizate de IICCMER:

Cighid: bronhopneumonie - 61 cazuri, encefalopatie cronică infantilă – 52 cazuri, enterocolită acută - 4 cazuri, epilepsie şi traumatisme cranio-cerebrale – câte 3 cazuri).

Păstrăveni: encefalopatie cronică infantilă – 163 cazuri, bronhopneumonie - 119 cazuri, epilepsie – 33 cazuri sau malnutriţie proteo-calorică şi oligofrenie - câte 11 cazuri.

Sighetu Marmaţiei: bronhopneumonie - 57 cazuri, epilepsie – 8 cazuri, malformaţie congenitală - 6 cazuri, enterocolită – 5 cazuri, toxicoză – 4 cazuri.

În urma analizei actelor de deces şi a certificatelor constatatoare de moarte, efectuată de experţii IICCMER şi de o echipă de specialişti în medicină legală, s-a constatat că, pe de o parte, au existat rate crescute de mortalitate în cazul unor patologii uşor de prevenit sau de diagnosticat precoce şi de tratat corespunzător, iar, pe de altă parte, au existat cauze de moarte care susţin, prin specificul lor, concluziile cu privire la existenţa unui regim caracterizat prin tratamente neomenoase aplicate minorilor din cele trei centre.

Mărturii despre condiţiile de viaţă din cămine:

Preotul Markus Weidman (parohia Nazarethkirche München) într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă 21 ianuarie 1991 despre Păstrăveni: „Copiii zac în propria urină şi în excremente. Nu sunt niciodată îngrijiţi medical în niciun fel, când sunt bolnavi, nu li se face nimic. Dacă eşti doctor şi îţi iei în serios îndatoririle medicale, nu laşi să se ajungă la o astfel de stare de gravitate în cămin. Ar fi timpul să se pună odată capăt la această neglijenţă şi la această mlaştină”.

Căminul spital pentru minori nerecuperabili Păstrăveni Foto IICCMER

Un grup de voluntari, ajunşi în 1990 la Păstrăveni: „copii incapabili să se exprime, erau aproape afazici, incapabili să comunice măcar într-un rudiment de vorbire […] Aduşi într-un bazin de înot copiii erau cuprinşi de o panică mergând până la isterie, la contactul cu apa.” Transferaţi în staţiunea balneoclimaterică din Allgau - Germania, aceeaşi copii care anterior „erau înspăimântaţi, ca nişte mici animale sălbatice, incapabile să vorbească, să mănânce ori să se îmbrace” în numai şase săptămâni „învăţaseră să se exprime în germană, mâncau civilizat, se jucau, zâmbeau ca nişte copii normali“, potrivit datelor oferite de IICCMER.

Reportaj realizat de către John Upton pentru ABC News, emisiunea „20/20“ în octombrie 1990 la Căminul de la Sighetu Marmaţiei:

„Chiar şi după tot ce văzusem, nu eram pregătiţi pentru ce am găsit într-o cameră de la etaj. Aici, fete care dădeau din cap erau ţinute într-o cuşcă uriaşă ca nişte animale. Ţipând, pe jumătate goi, stând în urină... În timp ce personalul încerca să-i îmbrace, ni s-a ordonat să ieşim (...)“

Cimitirul de copii de la Cighid FOTO IICCMER

Cighid: Montaj adaptat pentru radio difuzat de Radio Europa Liberă – în lectura lui Emil Hurezeanu în datele de 2 şi 3 aprilie 1990 – bazat pe articolul Nacht der Zivilisation apărut în Der Spiegel din 26.03.1990, publicat de Ariane Barth şi un reportajul difuzat de Spiegel TV:

„Hăinuţele lor sunt murdare şi zdrenţuroase, unii sunt acoperiţi doar de cârpe sau sunt dezgoliţi pe jumătate. Pe corpuri vedem vânătăi, pe spate şi fese, răni din cauza şederii îndelungate, pe căpşoarele tunse scurt, plăgi deschise.”