VIDEO ADMITERE LICEU 2014 Noutăţile şi avantajele şcolii profesionale: şansa la o meserie, inclusiv în multinaţionale
0
De anul viitor, elevii care vor să înveţe o meserie se pot înscrie direct la şcoala profesională după Evaluarea Naţională, unde vor studia timp de trei ani de zile şi vor face practică în companii partenere, cu o bursă lunară de 200 de lei. Despre noutăţile şi avantajele acestei alternative la liceu am discutat la Adevărul Live.
UPDATE: "Este dezamăgitor că investitorii străini trebuie să dea nota, iar patronatele din România nu au făcut mare lucru în această direcţie. Nu am văzut o promovare agresivă făcută la nivelul Ministerului. M-aş mira să se ocupe cele 51.000 de locuri de la şcoala profesională", a spus Ştefan Vlaston.
"La baza succesului stă un parteneriat foarte bun între instituţiile locale, inspectoratul şcolar, Ministerul Învăţământului, şcoala şi agenţii economici. Noi avem parteneriat cu firme din patru oraşe: Braşov, Sibiu, Sebeş şi Timişoara. Avem trei categorii pe care lucrăm: curricula, grupul de lucru pentru traineri şi marketingul. Prin marketing trebuie să redăm valoare meseriei şi pregătirii profesionale. Vom încerca să creştem numărul locurilor. Atât profesorii cât şi elevii sunt implicaţi activ puternic", a spus Werner Braun.
Întrebat care sunt avantajele şcolii profesionale, el a spus că este şansa de a învăţa o meserie care le dă o şansă în viaţă mai departe.
"Copiii învaţă o meserie care le dă posibilitatea să lucreze într-o multinaţională, le oferim şi posibilitatea de a continua studiile, dar şi de a-şi dezvolta cariera în continuare în interiorul firmei", a spus Braun.
"Siguranţa unui loc de muncă la standarde europene este unul dintre cele mai importante lucruri la care aceşti copii trebuie să se gândească", a adăugat Braun. Anul acesta, la Kronstadt este o concurenţă de doi elevi pe loc, până în acest moment, însă este posibil să crească, susţine acesta.
Examene de selecţie a candidaţilor la Profesională
"Noi avem nişte examene de aptitudini, iar elevii trebuie să-şi găsească o firmă care să-i susţină pentru un stagiu de practică. Noi avem problema că actualmente, copiii noştri termină la 17 ani şcoala profesională şi nu-i putem prelua full time în firme până la 18 ani", a mai spus Werner Braun.
"Un angajator privat te întreabă ce ştii să faci? Eu aş vedea măsuri precum nota minimă de intrare la un liceu teoretic, cinci. Ce şanse are un elev care intră la lcieu cu nota 4 să ia Bacalaureatul?", se întreabă Vlaston. El crede că bursa pentru elevii de la profesională ar trebui să crească şi ar trebui să avem o filieră profesională de patru ani.
"Liceele care au avut procent de promovare zero trebuiau transformate în şcoli profesionale. În 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoala profesională, când s-a desfiinţat, iar acum avem doar 30.000. Însă acum nu găsim sudori în România, iar alţi specialişti foarte buni au plecat în afară", a exemplificat Vlaston.
Liceenii ar trebui ascultaţi
"Elevii actuali ai liceului se simt ei înşişi prost fiindcă sunt într-un liceu cu o reputaţie slabă, dar ei sunt talentaţi, au foarte multe abilităţi practice şi dorinţa de a învăţa. Persoanele care se află în jurul lor ar trebuie să îi asculte", a spus Andreea Voroneanu, de la proiectul "Zburd-Educaţie prin Coaching", despre elevii de la Liceul de mecanică Fină din Bucureşti.
"A fost o conspiraţie împotriva educaţiei: ai sau nu capacitatea de a urma un liceu teoretic, te duci şi înveţi Matematică, Biologie, Chimie. Nu e mai bine să înveţi o meserie acolo unde copilul are o inteligenţă practică? De ce să-i obligi pe toţi să facă integrale când unii poate vroiau să înveţe o meserie şi nu aveau de unde?", a întrebat Vlaston.
Şcoală profesională la Urlaţi din toamnă
"Am încercat să acredităm o clasă de şcoală profesională cu specialitate de echipamente electronice. În proporţie de 85%, cei care vor termina această şcoală profesională vor avea un loc de muncă asigurat la compania cu care avem parteneriat. Este o clasă standard de 28 de locuri. Înscrierile deja au început. (...) În cazul în care numărul de înscrişi va fi mai mare decât numărul de locuri, va fi un examen de selectare a acestora", a spus Robert Stan, directorul Liceului Teoretic "Brâncoveanu Vodă" din Urlaţi, unul dintre cele 20 de licee care au aplicat şi pentru proiectul "Adoptă un liceu".
"Dacă în primul an trebuie să facă 21 de ore de teorie, vă daţi seama că firmele se întreabă când vor mai veni copiii la practică? Practic nu am făcut nimic, ne întoarcem unde am fost dacă avem 21 de ore de teorie în primul an de şcoală profesională", a explicat Vlaston una din lipsurile noului sistem.
"Programa şcolară are încă o formă prea fixă, care nu vrea să răspundă cerinţei de formare practică la modul în care angajatorii îşi doresc. Dacă administraţiile locale ajută la formarea specialiştilor vor beneficia în plan economic. Ar trebui făcute modificări la legea uceniciei pentru a permite dezvoltarea învăţământului profesional. Aceşti copii trebuie să aibă 75% practică şi 25% teorie până în clasa a XII-a", a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai şcolilor profesionale din România, mai cunoscute sau mai noi pe piaţă, dar şi experţi şi consilieri în educaţie au dezbătut marţi, la Adevărul Live, noutatea admiterii de acest an: şcoala profesională, direct din clasa a IX-a.
În platou au fost prezenţi Andreea Voroneanu, antrenor în proiectul Zburd-Educaţie prin coaching şi profesorul Ştefan Vlaston, blogger adevarul.ro.
Prin Skype, din Urlaţi, s-au alăturat discuţiei Robert Stan, directorul Liceului Teoretic "Brâncoveanu Vodă", care va avea la anul o clasă de şcoală profesională, în colaborare cu Procter & Gamble, companie care are fabrică la Urlaţi. Alături de el a intrat în discuţie şi Simona David-Crisbăşanu, managerul proiectului „Zburd-Educaţie prin coaching”.
La discuţie au mai participat, din Braşov, şi Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German din Braşov, de asemenea unul dintre fondatorii Şcolii profesionale germane Kronstadt, prima şcoală profesională cu statut juridic din ţară, şi Stelian Fedorca, consilier în Ministerul Educaţiei şi artizanul noului sistem de învăţământ profesional.
De asemenea, prin telefon am avut şi părerea reprezentanţilor angajatorilor, vom discuta cu Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Pentru anul şcolar 2014 – 2015, elevii claselor a VIII-a se pot înscrie în unităţile de învăţământ cu profil profesional pe 26 şi 27 mai.
Locurile disponibile în învăţământul profesional sunt limitate, iar în cazul în care numărul candidaţilor este mai mare decât cel al locurilor oferite, atunci se organizează o probă suplimentară de admitere.
Pe parcursul celor 3 ani de studiu, elevii vor parcurge discipline ale învăţământului obligatoriu, cât şi module de pregătire practică pentru calificare profesională, se mai arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care reuneşte organizaţii reprezentantive ale mediului de afaceri din România.
Certificat recunoscut şi în UE
La terminarea studiilor, tinerii primesc un certificat de calificare profesională cu care se pot angaja atât în România, cât şi în orice altă ţară a Uniunii Europene.
De asemenea, în baza certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu, din clasa a XI-a , elevii îşi pot continua studiile în învăţământul liceal.
Tinerii cu calificare profesională pot obţine mai rapid un loc de muncă, iar, după finalizarea cursurilor, aceştia îşi pot continua studiile în cadrul unui liceu, însă pot decide să şi lucreze în acelaşi timp.
De asemenea, printr-un program naţional de susţinere a învăţământului profesional, tinerii pot beneficia de o bursă lunară în valoare de 200 lei pe parcursul studiilor.
Pe aceeaşi temă:
Peste 3.800 de locuri la liceele din Braşov
Este oficial: şcolile profesionale reapar la Slatina din toamnă
ADMITERE LICEU 2014 Părinţii şi elevii, atraşi tot de liceele teoretice
Admiterea la liceu ilustrează impasul în care se găseşte învăţământul românesc
Se încarcă comentariile...
