Starea şcolilor din Bucureşti: rezultate bune, dar violenţa este în creştere DOCUMENT
0Rezultatele bune la examenele naţionale ale elevilor bucureşteni sunt umbrite de o creştere tot mai mare a violenţei în şcoli şi de relaţii tensionate între profesori şi elevi. Concluziile aparţin chiar Inspectoratului Şcolar Municipal care a făcut public, ieri, raportul despre starea învăţământului din Bucureşti.
Aproape toţi profesorii care predau în Capitală (99%) sunt calificaţi, rezultatele la examenele naţionale sunt bune, iar toate şcolile sunt păzite, acestea sunt câteva dintre lucrurile pozitive prezentate de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Dar lucrurile nu sunt în întregime roz: violenţa în şcoli a crescut cu 14%, tensiunile dintre profesori şi elevi sunt într-un trend ascendent, iar Inspectoratul nu ştie exact în câte şcoli se consumă droguri, dar a ridicat numărul programelor de prevenţie.
Raportul privind starea educaţiei din Bucureşti arată că doar 1% dintre cadrele didactice existente în sistemul de învăţământ în Bucureşti sunt necalificaţi, în curs de calificare sau au alte studii superioare decât cele cerute specifice postului.
Ce spune Inspectoratul
"Din punct de vedere al asigurării cu resursă umană, Bucureşti este într-o situaţie fericită. Noi avem acoperite toate posturile în procent de 100% chiar de la începutul anului şcolar. Acoperirea cu personal didactic calificat este de 99%. 1% dintre cadrele didactice existente în sistem la acest moment sunt fie necalificate, fie în curs de calificare, fie cu alte studii învăţământ superior decât cele cerute de specificul postului", a spus Ioana Neacşu, inspectorul general, pentru hotnews.ro.
În privinţa violenţei în şcoli, inspectorul general spune că fenomenul de violenţă fizică şi verbală în şcolile bucureştene şi în alte zone este în creştere. Cazurile de violenţă au crescut cu 14% faţă de perioada precedentă.
”În anul şcolar precedent am asistat la o înăsprire a relaţiilor dintre părinţi şi profesori, există o stare de tensiune care se manifestă în principal în raporturile dintre personalul didactic şi părinţi. Ar fi de dorit ca în şcoli să existe o cultură a dialogului echilibrat şi corect de ambele părţi”, a spus Ioana Neacşu.
"Noi avem un sistem de monitorizare şi înregistrare a tuturor acestor evenimente la nivelul unităţii de învăţământ şi, într-adevăr, raportat la numărul de fapte în anul şcolar precedent, ne-am confruntat cu o creştere a acestui fenomen. Noi nu înregistrăm şi nu vorbim doar despre violenţă fizică, vorbim acum şi de violenţe emoţionale, agresiuni emoţionale la care pot fi supuşi elevii, fie de către alţi colegi, uneori, din nefericire, de către cadrele didactice de la clasă, fapt pentru care prevenirea bullingului în mediul şcolar este o prioritate pentru instituţia noastră", a arătat Neacş.
Raportul arată că abandonul şcolar la nivelul Capitalei este de 5%.
"O altă prioritate a instituţiei noastre este reprezentată de programele şi măsurile pe care trebuie să le adoptăm în vederea reducerii absenteismului şi a ratei abandonului şcolar. Deşi la nivelul Capitalei aceasta este cea mai mică din ţară, fiind situată la 5%, credem că este important să oferim servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii, nu doar pentru o parte dintre ei. Ne preocupă problematica modului în care vom gestiona integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul de masă", a mai declarat inspectorul.
În privinţa consumului de droguri printre elevii din Bucureşti, ISMB nu ştie care este situaţia.
”Noi nu avem oficial astfel de informaţii. Nicio structură nu ne-a trimis în ultimii doi ani informări pe acestă speţă. Eu nu cred faptul că se consumă droguri în şcoală. Că elevi ai liceelor bucureştene consumă droguri cu siguranţă este un fapt real, dar asta nu înseamnă că drogurile se consumă în şcoală. Nu am avut niciun caz care să ne fi fost raportat de conducerea vreunei unităţi de învăţământ în sensul că s-au produs evenimente legate de consumul de droguri în şcoală. Ce se întâmplă în afara şcolii şi în viaţa particulară a elevilor asta nu poate fi controlată”, a mai spus Neacşu.
Şcolile private, tot mai căutate
Chiar dacă Bucureştiul stă bine atunci când vine vorba de numărul profesorilor aflaţi la catedră, dar şi de pregătirea lor în domeniu, cifrele de la nivel naţional sunt tot mai îngrijorătoare. O analiză Edupedu.ro a datelor puse la dispoziţie de Eurostat arată că anul 2018 a avut cu 2.108 mai puţin profesori decât anul 2015. Lucrurile staui diferite în funcţie de tipul şcolii. Mai exact, în învăţământul privat în 2018 a a vut loc o creştere a numărului de elevi şi a celui de angajaţi, în timp ce în cel de stat este o scădere dublă ca valoare.
Tot mai mulţi profesori par să migreze către şcolile private, fiind înregistrată o creştere cu 1.411 persoane în perioada analizată, de la 17.945 de angajaţi, la 19.356 angajaţi, reprezentând o majorare de 7,86%.Cifrele Institutului Naţional de Statistică, analizate de Edupedu.ro, arată că în anul 2015 aveam cu 111.736 de elevi mai mulţi ca în anul 2018, în sistemul public de Educaţie. Concret, numărul lor a scăzut de la 3.485.986 la 3.374.250, echivalând cu desfiinţarea a 4.469 de clase a câte 25 de elevi fiecare.
Asta în timp ce sistemul privat numărul a crescut de la 156.646 de elevi până la 173.051. Creşterea a fost de 16.405 persoane, adică 10,47% în învăţământul privat în cei patru ani analizaţi.
În privinţa câştigului salarial mediu net, cea mai mare creştere a avut loc în învăţământul public, de peste 51%, în timp ce în cel privat salariul mediu a crescut cu 16,5%. De exemplu, în 2015 salariul în învăţământul public era în medie de 1.893 de lei, mai mare cu puţin peste 100 de lei faă de cel din privat (1.727 lei). În 2018 avansul s-a mărit considerabil, salariul mediu fiind în învăţământul de stat 2.860 de lei pe lună (creştere de 967 lei), în timp ce în învăţământul privat era de 2.013 lei pe lună (creştere de 286 lei).
Raport Privind Starea Învăţământului Din Municipiul Bucureşti (2018-2019) by Vlad Andrei on Scribd