Sondaj. Top 10 probleme identificate în școală de părinții elevilor. „Simt școala din ce în ce mai departe, din păcate”

Federația Asociațiilor de Părinți din România – EDUPART a dat publicității un sondaj realizat cu participarea a peste 20.000 părinți, din majoritatea județelor țării. Răspunsurile oferite pot constitui un punct important de plecare în discuțiile cu factorii de decizie.

Părinții implicați în viața școlii și-au spus opiinia despre problemele din sistem FOTO: Adevărul

Părinți din toată țara, peste 20.000 la număr, au răspuns „voluntar și sincer” unui chestionar complex propus de către Federația Națională a Părinților din România – Edupart, rezultatele sondajului „Educația prin ochii părinților” fiind parțial date publicității. Chestionarul s-a bazat pe itemi aliniați cu metodologiile internaționale PISA, OECD și UNICEF, au precizat reprezentanții Edupart.

Temele asupra cărora li s-a cerut părinților părerea au vizat: încrederea în instituții; satisfacția față de viața școlară (curriculum, teme, metode, relații); violența și climatul educațional; rolul părinților și al elevilor în decizie; ce consideră părinții important pentru reforma sistemului. Edupart urmează să facă publice în câteva zile și rezultatele bazate pe răspunsurile părinților privind alte teme care de asemenea au făcut parte din chestionar, precum problema drogurilor, învățământul dual, educația financiară etc.

„Rezultatele prezentate provin dintr-un sondaj realizat de Federația Națională a Părinților – Edupart, pe un eșantion de 20.462 de respondenți, compus preponderent din părinți activi în rețelele sociale și în comunitățile educaționale partenere ale Federației.

Prin urmare, datele reflectă opiniile unui segment specific al populației — părinți care aleg să se implice civic sau educațional — și nu pot fi considerate reprezentative statistic pentru întreaga populație adultă din România. Chestionarul a fost administrat online, iar eșantionul este neponderat, ceea ce înseamnă că distribuțiile demografice (vârstă, educație, mediu de rezidență, regiune etc.) pot introduce biasuri de selecție.

Interpretările trebuie, așadar, să țină cont de natura exploratorie a datelor, iar comparațiile între instituții sau domenii trebuie înțelese ca percepții relative în interiorul eșantionului, nu ca evaluări obiective ale performanței acestora în societate”, a precizat asist. univ. dr. Antonio Amuza, care a sprijinit Edupart la realizarea sondajului.

Violența școlară, cea mai mare problemă

Din cei 20.462 de respondenți, aproximativ 10% sunt din București. 67% sunt din mediul urban, iar 33% din mediul rural.

Întrebați câtă încredere au în instituții, părinții au dat răspunsuri din care se poate trage ușor concluzia că extrem de puține instituții se mai apropie de 50% încredere. Cea mai mică încredere, au răspuns părinții, au în partidele politice (86,38% opinii negative), urmat de parlament – 78,92%, guvern – 77,33%, președinte – 75,83% opinii negative, presă – 74,31% opinii negative. Instituția care se bucură de cea mai mare încredere, surprinzător, este școala – 38,41% opinii pozitive, urmată de biserică – 30,12% opinii pozitive (față de 45% opinii negative în ceea ce privește biserica).

Rugați să identifice problemele cu care se confruntă școala românească, părinții au oferit răspunsuri surprinzătoare, violența fiind prima problemă nominalizată, în timp ce lipsa adaptării la nevoile pieței muncii a fost cel mai puțin menționată.

Violența școlară/bullying-ul a fost indicată drept principala problemă – au considerat asta 75,36%, pe locul 2, la distanță apreciabilă, fiind indicată programa școlară inadecvată – 56,10%. Metodele învechite de predare sunt a treia cea mai mare problemă indicată de către părinți (42,28). Pe următoarele locuri părinții au indicat: infrastructura școlară deficitară – 40,54%, birocrația – 40,18%, subfinanțarea sistemului educațional – 39,29%, abandonul școlar – 38,83%, lipsa de consiliere și suport psihologic (38,55%), nivelul de pregătire al cadrelor didactice -38,14%, lipsa adaptării la nevoile pieței muncii – 35,26%.

În privința importanței diverselor discipline, părinții consideră limbile străine pe primul loc ca importanță (89,02%), în timp ce istoria evreilor ar fi disciplina care a obținut cele mai multe procente ca fiind neimportantă – 57%.

Iată în ce măsură părinții consideră importante și alte discipline: gramatică – 86,89%, informatica – 84,29%, matematica și științele exacte – 80,69%, geografia – 79,16%, istoria universală – 54,47%, religia – 50,77%, istoria comunismului – 39,39%, istoria evreilor – 21,22%.

Părinții s-au pronunțat și cu privire la măsura în care statutul social al familiei influențează rezultatele școlare ale copiilor. 70,5% au considerat că statutul social influențează într-o măsură mare și foarte mare, în timp ce doar 10,2% au considerat că acest aspect are o importanță mică și foarte mică.

Părinții au indicat drept elemente care influențează calitatea educației: metodele de predare ale cadrelor didactice – 80,94%, violența școlară 80,88%, nivelul de pregătire al cadrelor didactice – 80,46% etc.. Mai puțin importante sunt considerate : folosirea telefoanelor mobile – 37,05%, sancțiunile aplicabile elevilor – 57,33%, birocrația – 62,14% etc..

„Cumva, România e diferită în afara Bucureștiului și asta s-a văzut și în sondaje. (...) Concluzia pentru prima parte ar fi că părinții simt școala din ce în ce mai departe, din păcate. Un gând bun, totuși, din acest sondaj este că deși în instituțiile statului nu mai cred deloc, totuși, în școală cât de cât cred cel mai mult, chiar dacă este sub pragul psihologic de 50%. Dar nu mai cred în stat, și asta este o mare-mare problemă”, a conchis președintele Edupart, Cătălin Nan.