Cum ar putea arăta o zi de școală pentru liceeni. Daniel David: „Un program mai flexibil, ore comasate, accent pe cultură generală”
0Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că noile planuri-cadru pentru liceu vor flexibiliza foarte mult orarul elevilor. Iar asta pentru că în funcție de specificul materiei și de vârsta copiilor, unii profesori ar putea să predea modular. Acest lucru presupune ca orele destinate anumitor materii să fie comasate, iar predarea să se facă intensiv. Altfel, ar fi o pierdere inutilă de vreme.

„Planurile-cadru pe care o să le propunem vin cu această idee de a flexibiliza foarte mult orarul, deși noi eram obișnuiți în școală să avem una sau două ore în fiecare săptămână pe parcursul mai multor săptămâni (…). Dacă unii profesori, în funcție de specificul materiei și de vârsta pe care o au elevii, depinde de clasă, doresc să facă module, ar putea să se organizeze astfel. Deci, altfel spus, există această flexibilitate”.
Această opțiune de predare a materiei trebuie însă decisă împreună cu elevii și părinții. „Nu există o chestie psihopedagogică care să spună că este o prostie să faci modular”, a mai precizat ministrul.
Comasarea orelor este indicată în cazul disciplinelor care au alocate una, maximum două ore pe săptămână. „Dacă nu e foarte intensiv, ci o oră pe săptămână, te poți întreba „dar oare nu cam pierdem vremea?”, ca să spun așa. Pe de altă parte, dacă aduc acele ore în două săptămâni și fac intensiv acel lucru, încep să leg mai bine lucrurile și conținuturile între ele. Deci, psihopedagogic, există ambele modele. Iar planurile-cadru pe care le propunem încurajează această flexibilitate la nivelul liceului. Ea există și acum. În unele zone se și folosește acest lucru pentru anumite discipline care fac parte din oferta școlii și din care alege elevul. Dar în planurile-cadru voi face din asta un principiu, ca să spun așa, această flexibilitate va fi foarte importantă”.
Ministrul a spus că se ia în calcul reducerea materiei predate la clasă însă, în același timp, „noi avem printre cele mai puține săptămâni de școală. E foarte greu să ai și puține materii, și puține săptămâni de școală, și să vrei să și acoperi conținut relevant pentru diverse aspecte sociale”. Daniel David a mai menționat că modificări va suferi și trunchiul comun, care va fi mult mai bine gândit pentru a acoperi pe de-o parte cultura generală, pe de altă parte competențe de bază. „Va crește ponderea componentei de specialitate, foarte importantă, mai ales în clasele mari, clasele a XI-a și a XII-a, și va crește componenta care ține de alegerea pe care o poate face elevul din oferta școlii, care vizează interesele lui personale.
Ministrul consideră că școala se adresează, până la urmă, unor tineri care intră în faza de adolescență și au două-trei mari nevoi, printre care căutarea identității. „Și atunci, acolo la consiliere-orientare, avem nevoie să-i ajutăm cu autocunoașterea și dezvoltarea personală. Sunt dispuși să încerce lucruri riscante și trebuie să prevenim lucrul acesta cu abordări legate de stil de viață sănătos, care să prevină și să blocheze lucrurile grave pe care le vedem în acest moment: consumul de droguri, fumatul, alcoolul, mâncatul nesănătos”.
Drumul planurilor cadru, de la schiță la implementare
Ministrul a spus că noile planuri-cadru vor fi implementate în anul 2026, după ce vor fi puse la punct toate detaliile și toate aspectele. „După ce lucrăm la programe, trebuie începute programele de training pentru profesori și de asemenea trebuie regândite, după mine, manualele”. Practic, dacă acest termen va fi respectat, primii elevi care vor învăța după noile programe școlare vor fi elevii care acum sunt în clasa a VII-a. „Când ai o astfel de schimbare în sistem, sunt două mari modalități. Unii miniștri preferă o abordare de tip expert. Adică se duc cu grupul de experți și stabilesc ei care sunt planurile-cadru. Fac după aceea și o dezbatere, după care le publică.. că doar ei, ca experți, știu ce se întâmplă și le dau drumul. Sunt alții care au abordare de tip bottom-up, de jos în sus. Adică nu mergem cu experți în domeniul ăsta, cu oamenii din științele educației, ci discutăm cu inspectorii, profesorii și vedem de jos în sus ce se naște și ce va fi”. Ministrul a precizat că el nu este de acord cu aceste abordări. El a declarat că în grupul de experți pe care l-a format sunt incluși atât specialiști în educație, cât și oameni din sistem. „După aceea faci o dezbatere publică și națională cu adevărat. Pentru că e foarte probabil ca din dezbaterea respectivă, să apară lucruri care efectiv te ajută în a avea un proiect și mai bun”.
Apoi, după ce va primi aceste sugestii, echipa de experți formată la nivelul ministerului Educației le va analiza și va prelua ceea ce ar putea fi integrat în planurile-cadru. „După ce ai asumarea finală din partea experților, ministrul își asumă planurile-cadru, pe ideea că nu vor fi toți mulțumiți dar e cel mai bun din perspectiva experților pe care îi avem și care satisface cel mai bine, nu perfect, dar cel mai bine nevoile pe care le are sistemul”.
Daniel David, ministrul Educației: „Am văzut planurile cadru și nu pornesc de la zero”
Ministrul a mărturisit că a văzut planurile-cadru realizate de echipa fostului ministru, Ligia Deca, și nu pornesc chiar de la zero. „Le-am văzut și nu pornesc de la zero. Am mers de la ceea ce a făcut echipa fostului ministru, eu ca ministru m-am uitat peste ele. Încep să le discut cu consilierii mei și cu experții pe care îi am în grupul de lucru. Foarte probabil, după 20 ianuarie o să le punem în dezbatere publică. Vreau să fac și o dezbatere națională. O să avem patru dezbateri în cele patru centre academice: în București, Cluj, Iași și Timișoara, la care să participe toți actorii relevanți și care doresc să participe, de la elevi, profesori, părinți, autoritățile locale – foarte importante, a mai precizat ministrul David.