Restauraţie în Educaţie. Directorii de şcoli picaţi la concursul tehnocrat, numiţi în funcţie de noul ministru

Decizia ministrului Educaţiei, Pavel Năstase, de a permite foştilor directori să fie numiţi prin detaşare din nou pe funcţii, chiar dacă au picat concursul, a fost taxată de experţii în educaţie. Aceştia arată că nota emisă de ministru are substrat politic şi este ilegală, discriminându-i pe directorii care au promovat concursul.

Directorii care nu s-au prezentat la examenul pentru ocuparea funcţiei sau care nu l-au promovat vor putea reveni pe posturi, după ce noul ministru al Educaţiei, Pavel Năstase, a transmis inspectoratelor şcolare judeţene o derogare de la metodologia de concurs. Nota nu numai că este considerată una politică şi discriminatorie faţă de candidaţii care au susţinut şi promovat concursul pentru ocuparea funcţiei de director, dar este şi ilegală, potrivit expertului în Educaţie, Ştefan Vlaston.

„Este ilegală pentru că metodologia iniţială a fost aprobată prin ordin de ministru, iar acum nu poţi veni să o revoci printr-o notă. Trebuie un act normativ de acelaşi nivel sau chiar mai mare. Nu are voie. Inspectoratele şcolare care aplică nota intră în conflict cu legea. Dacă se duce cineva şi îi dă în judecată pentru că aplică o lege care nu există, câştigă. Pavel Năstase ar trebui să dea tot un ordin de ministru şi atunci intră în legalitate. Au dat-o în bară“, a explicat Vlaston. 

„O decizie politică, în total dispreţ faţă de candidaţii promovaţi”

Directorul Colegiului Naţional „I.L.Caragiale“ din Capitală, Andreia Bodea, este unul dintre cei care au promovat concursul şi consideră că nota noului ministru al Educaţiei este o decizie politică, discriminatorie şi în total dispreţ faţă de persoanele care au reuşit să obţină postul prin examen. 

„Mi se pare o decizie politică, în total dispreţ pentru directorii care au reuşit să promoveze acest concurs. Este discriminatorie. Concursul este concurs. Este ca şi cum un elev pică examenul de Bacalauret, dar vrea să fie declarat «admis». Nu mi se pare corect uman, pentru că suntem dascăli care lăsăm corigenţi, care nu lăsăm elevi să intre în Bac, care picăm elevi la Bac, ei îşi acceptă această situaţie, iar tu vii şi pui în fruntea unei şcoli un profesor care a picat un concurs. Este extrem de grav dacă acceptăm lucrul acesta, iar sindicatele nu vor face măcar pentru a-şi salva propria demnitate un gest, un memoriu împotriva acestei derogări, chiar dacă rămâne fără rezultat“, a declarat pentru „Adevărul“, Andreia Bodea. 

„O soluţie de avarie pentru şcolile fără director“

Liderul Federaţiei Sindicale din Educaţie „Spiru Haret“, Marius Nistor, susţine că decizia a fost o soluţie de avarie pentru şcolile rămase fără director în urma concursului şi unde nu putea fi numit niciun alt director. 

„Ministrul a dat această derogare pentru că sunt unităţi şcolare unde pur şi simplu nu se găsesc candidaţi pentru funcţia de director, unde nu îşi doreşte nimeni să fie director. Am ajuns la situaţii aberante din cauza acestei metodologii când persoane fără calificarea necesară au fost numite cu forţa directori în şcoli unde există o mare responsabilitate. Şi-a pus cineva întrebarea ce se va întâmpla în şcolile unde nu poate fi numit nici cu forţa un director? Cine plăteşte acolo salariile, cine semnează ordinele de plată? Ne dăm cu părerea fără să cunoaştem fenomenul. Este o măsură necesară. În mediul rural, sunt unităţi unde chiar nu există oameni, cu greu s-au găsit oameni, iar prin înlăturarea lor, nu mai găseşti pe nimeni. Dacă situaţia este analizată doar politic şi atât se face o mare eroare. Nu este o decizie politică. Este o decizie luată în interesul acelor unităţi de învăţământ“, a explicat liderul sindical Marius Nistor. 

Ştefan Vlaston , chiar dacă consideră ilegală mişcarea, tinde să creadă şi varianta că în anumite şcoli nu există profesori care să îşi dorească să devină profesori. 

Declaraţia lui Marius Nistor vine în susţinerea secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Liviu Pop, care a motivat nota transmisă de minister prin faptul că, după concursul din toamna anului trecut, au rămas 664 de şcoli fără conducere iar situaţia trebuia rezolvată.

„Cineva trebuie să conducă şcoala. De ce s-a ajuns în situaţia aceasta? Pentru că niciun cadru didactic nu-şi doreşte să conducă o unitate şcolară. Şi repet, sunt 664 de unităţi şcolare dacă nu mă înşeală memoria, în care nu au fost ocupate aceste posturi până ieri (vineri – n.r.). Nu putem să stăm vineri, sâmbătă şi duminică să… măcar de luni să avem un director acolo interimar. Dacă cineva are o problemă cu o numire până la 31 august, eu cred că e mult mai important să avem un conducător de unităţi şcolare“, a declarat Liviu Pop pentru News.ro.

„PSD nu a organizat şi nici nu va organiza concurs”

Andreia Bodea, directorul Colegiului „I.L.Caragiale” consideră că soluţii ar fi existat, doar că s-a vrut revenirea la situaţia de dinainte. 

„Se putea organiza un nou concurs. Dacă aceşti directori ar fi fost lăsaţi până la încpeutul semestrului al II-lea era de înţeles că nu vrei să provoci o mişcare de personal. Se putea organiza un nou concurs şi gata. Practic este anularea acestui concurs. Nu mi se pare în regulă. Mi se pare că acest minister şi-a început activitatea cu o gafă de proporţii, iar argumentul adus este jenant. Lucrurile s-ar fi putut rezolva altfel“, a spus directoarea.

Directoarea nu mai crede în posibilitatea unui nou concurs, întrucât guvernările PSD nu au mai organizat niciun concurs, iar decizia de acum a ministrului Educaţiei vine să dea semnale că nici nu vor mai avea loc examene pentru ocuparea funcţiilor de director. 

„Mi-am făcut iluzii că, totuşi, lucrurile se duc spre normalitate. Mă miră şi nu mă miră decizia, dar nici nu cred că vom mai avea concursuri prea curând. PSD nu a organizat niciodată concursuri şi nici nu va organiza. Ce s-a întâmplat acum îmi demonstrează că ne putem aştepta şi la mai rău“, a spus Bodea. 

Neîncrederea în organizarea unor posibile concursuri în viitorul apropiat este împărtăşită şi de Ştefan Vlaston. 

„Se va aplica ce s-a aplicat de 10 ani, numai prin detaşare de la Inspectorat, toate dirijate de baronii locali şi de oamenii politici“, a completat expertul. 

Peste 5.400 de candidaţi au promovat concursul naţional de ocupare a funcţiilor vacante de director şi director adjunct din şcoli.

Ce prevedea metodologia

În funcţiile de director sau de director adjunct rămase vacante, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, de un cadru didactic titular, membru al corpului naţional de experţi în managementul educaţional, numit prin detaşare în interesul învăţământului sau prin delegarea atribuţiilor specifice funcţiei, prin decizia inspectorului şcolar general, la propunerea consiliului profesoral din unităţile de învăţământ respective, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanei solicitate. Nu pot fi numite în funcţiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs: 

a) persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcţii de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi nu au participat la concurs;

b) persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.