RAPORT Elevii români învaţă târziu tainele antreprenoriatului

Elevii români află ce înseamnă spiritul de iniţiativă abia în gimnaziu

România se numără printre cele nouă state europene în care spiritul de iniţiativă şi antreprenoriatul se predau târziu, nefiind prevăzute în programa din şcoala primară, aşa cum nu există nici competenţele digitale, în condiţiile în care Europa se confruntă cu rate record ale şomajului în rândul tinerilor, arată un raport publicat luni de Comisia Europeană.

Formarea competenţelor IT, antreprenoriale şi cetăţeneşti deţine un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piaţa actuală a muncii, dar, în general, şcolile nu acordă suficientă atenţie acestor competenţe transversale, în favoarea competenţelor de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii şi al ştiinţelor, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene (CE), publicat luni.

Cunoştinţele IT, spiritul de iniţiativă şi cultura civică sunt, în general, formate în cadrul altor discipline la nivelul celor 31 de ţări europene care au participat la cercetare (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Norvegia şi Turcia), fără a le acorda o importanţă specială în programele naţionale.

Asta, în ciuda faptului că Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o rată a şomajului de peste 20% în rândul tinerilor, din cauza pregătirii lor care nu ţine pasul cu cerinţele de pe piaţa muncii: aproximativ 7,8 milioane de tineri din UE sunt needucaţi, fără pregătire şi fără loc de muncă.

Însă, în nouă ţări - Germania, Ţările de Jos, Italia, Grecia, România, Irlanda, Danemarca, Belgia (comunitatea flamandă) şi Croaţia – educaţia antreprenorială nu este prevăzută ca materie de studiu în ciclul primar.

Competenţele digitale nu apar ca fiind abordate în şcoala primară în Croaţia şi în România, cu menţiunea din raport că la noi există o prevedere generală în programa naţională privind utilizarea cunoştinţelor de IT&C în clasele I-IV.

Situaţia se schimbă însă când trecem la învăţământul secundar - gimnaziu şi şcoli profesionale, unde România abordează cultura antreprenorială pe toate cele trei paliere: ca materie se sine stătătoare, în cadrul altor cursuri şi transversal, în toată curricula, mai arată raportul Comisiei.

Competenţe minimizate din lipsa instrumentelor de evaluare

Problema este parţial generată de dificultăţile de evaluare, susţin experţii CE.

De exemplu, numai în 11 ţări europene - Belgia (comunitatea flamandă), Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Slovenia - există proceduri standardizate de evaluare a aptitudinilor cetăţeneşti, care au drept obiectiv dezvoltarea gândirii critice şi a participării active în şcoală şi societate.

Acest tip de testare este însă complet inexistent pentru competenţele IT şi antreprenoriale în toate cele 31 de ţări care au participat la sondaj (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Norvegia şi Turcia).

Raportul de faţă arată că integrarea formării IT, antreprenoriale sau cetăţeneşti în disciplinele de bază poate atrage necesitatea ca şcolile să-şi modifice sistemele de predare, precum şi să stabilească obiective în materie de învăţare şi unele metode adecvate de evaluare.

România, codaşă în ultimul clasament PISA al competenţelor, din 2009

Deşi raportul indică faptul că aceste competenţe au fost considerate mai puţin importante de liderii din educaţie din fiecare stat, fiind avantajate competenţele de bază (citit, matematică şi ştiinţe) , ultimele teste PISA, din 2009, care evaluează cele trei tipuri de cunoştinţe ale elevilor de 15 ani din statele UE plasează România pe un loc codaş - peste 40% dintre ei au arătat că au probleme la aceste capitole.

Mai mult, acelaşi raport arată că România, alături de Irlanda şi Turcia, a înregistrat, din 2001, cea mai mare scădere a numărului de tineri care obţin o diplomă de studii superioare în domenii esenţiale unei pieţe europene aflată în dezvoltare: matematică, ştiinţă şi tehnologie.

CE va cere statelor schimbarea sistemelor de predare

„Numai prin dotarea copiilor şi a tinerilor cu competenţele necesare, inclusiv cu competenţe transversale, vom asigura mijloacele prin care Uniunea Europeană va putea să rămână competitivă şi să valorifice oportunităţile economiei bazate pe cunoaştere”, este de părere Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

„Acest studiu ne indică aspectele care ar putea fi ameliorate şi, cel mai important, măsurile care trebuie luate pentru a crea mai multe oportunităţi pentru tineri. Reorganizarea sistemelor de învăţământ, o iniţiativă de politică pe care o voi lansa mâine, va contura propuneri concrete în acest sens,” a mai spus comisarul.

Raportul furnizează dovezi analitice pentru factorii de decizie şi sprijină abordarea noii strategii a Comisiei Europene, „Reorganizarea sistemelor de învăţământ”, care va fi adoptată marţi, 20 noiembrie.

În cadrul acesteia sunt conturate măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte pentru a asigura crearea, prin intermediul sistemelor de învăţământ şi formare, a competenţelor necesare în mediul de lucru modern.

Context

În 2006, la nivelul UE au fost definite opt competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini: comunicarea în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia; competenţa digitală; competenţe sociale şi civice; spiritul de iniţiativă şi cel antreprenorial; capacitatea de a asimila tehnici de învăţare; conştiinţa şi expresia culturală.

Aceste competenţe sunt fundamentale într-o societate bazată pe cunoaştere, astfel încât să se acopere nevoile aferente pieţei muncii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active.

Uniunea Europeană a pierdut 150 de miliarde de euro în 2011 din cauza şomajului din rândul tinerilor. România a înregistrat în 2011 pierderi cuprinse între 1,5 şi 2% din PIB, adică în jur de 11,5 miliarde de lei, arată un studiu Eurofound, o organizaţie a Comisiei Europene(CE).

Raportul conturează progresele necesare în formarea acestor competenţe şi sugerează măsuri pentru a asigura adaptarea furnizorilor de activităţi de educaţie şi formare la dinamica cerinţelor în materie de competenţe. Însă nu se referă la capacitatea de a asimila tehnici de învăţare şi nici la conştiinţa şi expresia culturală ale elevilor.

Raportul este elaborat la solicitarea Comisiei de către reţeaua Eurydice, care cuprinde 38 de unităţi naţionale situate în 34 de ţări (statele membre ale UE, Croaţia, Elveţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia şi Turcia). Reţeaua Eurydice este coordonată şi administrată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE.