Profesoara care foloseşte jocurile de rol ca să îşi pregătească elevii pentru viaţă. A redus abandonul şcolar prin tehnologie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Anca Botoroagă FOTO proiectulmerito.ro
Anca Botoroagă FOTO proiectulmerito.ro

Anca Botoroagă a adus elevilor săi nu doar metode noi şi interactive de învăţare, ci şi device-uri care să le uşureze tot acest proces, precum laptopuri, tablete, manualul şi catalogul digital.

Anca Ileana Botoroagă (40 de ani), profesoară de Limba Engleză şi director la Şcoala Gimnazială „Aurel Decei“ din comuna Gura Râului, judeţul Sibiu, a fost desemnată directorul Merito în 2021 pentru contribuţia importantă pe care a adus-o la prevenirea abandonului şcolar şi a creării unui mediu cât mai propice pentru educaţie în comunitatea unde predă.

A absolvit Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, specializarea Istorie - Engleză, la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Predă engleză din 2007 în satul natal, Gura Râului, iar din 2016 până în septembrie 2021 a fost director adjunct al şcolii din localitate. Mai întâi a fost însă educatoare, apoi învăţătoare şi finalmente a ales să devină profesor.

Pasiunea vine din familie, ambii părinţi fiind profesori, mama de română, tatăl de matematică. „Îmi place totul la şcoală, nu aveam o materie preferată când eram copil. Am ales să predau în satul natal pentru că am simţit că astfel pot să dau ceva înapoi şcolii care m-a crescut“, mărturiseşte Anca Botoroagă pentru „Weekend Adevărul“.

Tradiţional şi modern

Profesoara are în derulare un program de prevenire a abandonului şcolar, iar prin dotările adaptate erei digitale, Anca doreşte permanent să creeze un mediu în care elevii să se simtă bine şi să aibă toate resursele care să-i pregătească pentru viaţă. Lucrurile nu au fost deloc uşoare, mai ales după izbucnirea pandemiei, când numărul elevilor care au renunţat la şcoala din sat s-a mărit, chiar dacă primiseră tablete pentru cursurile online. Ca să reducă acest fenomen, şcoala din Gura Râului a încheiat parteneriate cu două şcoli din Franţa şi una din Marea Britanie, printr-un proiect Erasmus. „Chiar dacă nu s-au putut deplasa efectiv acolo, am căutat împreună online soluţii ca să rezolvăm această situaţie“, spune  profesoara.

În 2008, a urmat un curs intensiv de formare cu o profesoară din SUA, iar de atunci şi-a schimbat stilul de predare la orele de engleză. Acum face cu elevii puzzle-uri online, iar prin intermediul unor site-uri specializate, creează lecţii cu ajutorul clasicelor rebusuri. „Este o învăţare prin joacă – trebuie să completeze rebusul cu termeni din limba engleză. Pentru lecţia din ziua respectivă generez jocuri de cuvinte“, explică Anca. Aşadar, ea alternează metodele de predare moderne cu cele tradiţionale, precum şi munca în echipă cu cea individuală.

Toate clasele au fost dotate în ultimii ani cu televizoare smart, care sunt folosite ca monitoare, dar şi cu chromebookuri – laptopuri de dimensiuni mai mici bazate pe sistemul de operare Google Chrome OS, ideale pentru activităţile şcolare. „Cred că trebuie să existe un echilibru între metodele de predare tradiţionale şi cele moderne. În acest mod, informaţia care li se prezintă copiilor este mereu interesantă, deci nu se plictisesc la ore, şi este mai uşor asimilată de ei“, spune profesoara.

Anca foloseşte tot felul de jocuri, activităţi interactive şi integrează diverse aplicaţii la ore: „Copiii primesc cartonaşe cu formele verbelor în engleză şi trebuie apoi să îşi găsească colegii în clasă pentru a completa toate cele trei forme ale acestora“. Un alt joc, de această dată online, este un fel de roata norocului, unde copiii trebuie să răspundă la diverse întrebări distractive şi reuşesc astfel să treacă şi peste reţinerea iniţială pe care o au la orele de engleză. Tot prin joacă îi testează şi cât de atenţi au fost când au citit un text în engleză.

Manualul digital devenit realitate la sat

Anca a integrat şi manualul digital la clasă, un lucru ce nu s-a dovedit uşor de făcut nici în şcoli de la oraş. „Am fost încântată când s-a introdus manualul digital pentru că este cu totul altceva când aud engleza de la nativi sau urmăresc un video cu textul din manual, inclusiv gramatica este reprezentată prin imagini şi filmuleţe“, spune profesoara.

Anca Botoroaga director Merito FOTO proiectulmerito.ro 2

FOTO proiectulmerito.ro

Pune accentul şi pe conversaţie, jocuri de rol, dialoguri şi activităţi de înţelegere a textului, astfel, copiii se înghesuie să intre în pielea unor personaje ca să îşi testeze abilitatea de a vorbi în limba engleză. În 2019, a fost implementat în şcoală şi catalogul digital, astfel încât părinţii să primească notificări despre absenţele sau abaterile copiilor. În acelaşi an, la propunerea ei, 14 cadre didactice din şcoală au participat la cursuri de profesor digital organizate de sistemul de învăţământ finlandez.

Cursuri în muzeul etnografic al şcolii

Anca este unul dintre profesorii care a implicat şcoala din sat în proiectul „Citeşte-mi 100 de poveşti“, unde invitaţi sunt părinţii, fraţii mai mari şi chiar femeia de serviciu, care le-au citit, săptămânal, poveşti copiilor de la grădiniţă. Micuţii au primit cărţi, iar pentru mulţi dintre ei erau primele pe care le puteau duce acasă. La fel de interesant este şi  proiectul „Toată şcoala citeşte“, când într-o anumită pauză toţi elevii din şcoală citeau, afară sau în clase. „Sper ca elevii să rămână cu cât mai multe amintiri plăcute de la şcoală, dar să îşi formeze şi competenţe care să îi ajute mai departe în liceu şi în viaţă, astfel încât să ajungă adulţi responsabili şi să se integreze cu uşurinţă în societate“, este dorinţa Ancăi.

Profesoara de engleză şi colegii ei de la şcoala din Gura Râului îşi implică permanent elevii în diverse proiecte. Au creat, de pildă, o trupă de teatru, au mai multe grupe de dansuri şi un cor, participă cu copiii la un festival organizat de autorităţile locale, îi duc în excursii şi ţin unele ore în muzeul etnografic din şcoală. Gura Râului a devenit cunoscută la nivel naţional prin Ioan Macrea, fiu al satului, un cunoscut coregraf român şi fondatorul ansamblului de dansuri „Junii Sibiului“ în anul 1944.

Acest ansamblu a fost, de altfel, primul ansamblu folcloric profesionist din România. „Suntem o comună cu tradiţii şi valori culturale. Silvia, actualul manager al ansamblului, face dansuri cu copiii din sat. Fostul director a amenajat într-o parte a centrului de documentare şi informare un muzeu etnografic“, explică profesoara. Localnicii au contribuit, la rândul lor, la naşterea muzeului din şcoală cu mobilier şi diverse obiecte tradiţionale din zonă.

Peste 50% dintre elevi, fără acces la tehnologie

40% dintre elevii care învaţă la şcoala din Gura Râului provin din medii defavorizate, iar pentru mai bine de jumătate dintre ei era pentru prima dată când foloseau un laptop în anul şcolar 2020 – 2021. Copiii au fost încântaţi şi au învăţat repede să caute informaţii, să realizeze documente şi proiecte.

Anca îşi doreşte ca în viitorul apropiat să le poată asigure elevilor şi o masă caldă pe zi,  pentru că unii dintre vin ei nemâncaţi la şcoală. „Altfel ar decurge orele după o pauză în care iau masa. Aşa se întâmplă în alte ţări. Prin proiectul de reducere a abandonului şcolar care a fost lansat acum câteva săptămâni, sperăm să le putem oferi o masă caldă la şcoală“, crede dascălul.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Corporatistul care a devenit profesor. Predă prin metode atipice şi încheie contracte de milionar cu elevii

Profesorul ai cărui elevi creează senzori de oxigen pentru saloanele de ATI şi lansează sateliţi

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite