Pregătirea pentru Bac, la un alt nivel. Tot mai multe universități oferă meditații gratuite pentru liceeni. Rector: „Le dăm o șansă în plus”

Numărul studenților din țara noastră a scăzut semnificativ în ultimii ani, ceea ce determină o competiție acerbă între universități pentru atragerea acestora. Astfel, tot mai multe universități oferă meditații gratuite elevilor de liceu ca să nu rămână cu sălile goale.

Foto Arhivă

Universitatea Politehnică din București oferă cursuri de pregătire pentru examenele de Matematică și Fizică, adaptate la nivelul cerințelor din Bacalaureat, dar și cursuri de pregătire pentru examenele de profil tehnic, cum ar fi Informatică sau Tehnologia Informației. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași organizează meditații pentru examenul de Limba și Literatura Română, inclusiv analiza operelor literare și gramatică, dar și cursuri pentru examenele de Limbi străine (engleză, franceză, germană), cu accent pe vocabular și comunicare. Totodată, elevii de clasa a XII-a s-au putut înscrie gratuit la workshop-uri online de pregătire pentru proba de Sociologie din examenul de Bacalaureat 2024 până marți, 7 mai, prin formularul online. Acestea sunt organizate de Departamentul de Sociologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și se desfășoară în perioada 8 mai - 5 iunie.

Din 4 martie, profesorii de la Universitatea Transilvania din Brașov oferă gratuit cursuri de pregătire pentru Bacalaureat la Matematică și Informatică, Limba și literatura română, precum și în premieră, la Limba și literatura germană. La rândul ei, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca are cursuri pentru examenul de Limba și Literatura Română și pentru examenele de Limbi străine (engleză, franceză, germană), în timp ce Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pune la dispoziție meditații pentru pregătirea examenelor de Matematică și Fizică.

Și acestea sunt doar câteva exemple. Meditațiile oferite de cadrele universitare sunt fie online, fie în sistem hibrid, fie în sălile de curs ale universităților.

Care sunt beneficiile

România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare. Concret, în țara noastră doar 17,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au studii superioare, potrivit unui raport Eurostat.

„E foarte bună inițiativa universităților, având în vedere că în România numărul studenților a scăzut de la 900.000 la 450.000, adică la jumătate, în ultimii 10-15 ani. Universitățile sunt în căutare disperată de studenți. Fac bine mai ales pentru copii care nu au bani de meditații, pentru că cei care fac săptămânal pregătire de la începutul anului, îmi închipui că nu mai sunt interesați”, consideră expertul în educație Ștefan Vlaston.

La rândul lui, Marian Staș, expert în educație și profesor și coordonator de programe de educație, consideră că acesta este și „un mecanism bun de promovare a universităților”. „Sunt cel puțin două elemente de valoare adăugată ale procesului. Sigur că, în primul rând, universitățile își pot promova stilul, cultura și așa mai departe. Și, în al doilea rând, copiii se pot obișnui, pot gusta ce înseamnă, de fapt, o interacțiune academică la nivel universitar. Pentru că, în mod cert, oamenii ăia au cu totul o altă viziune și au o altă poziție, în raport cu profesorii de liceu, parte de matematică, sociologie, fizică, și așa mai departe. E firesc, e normal să fie așa. Oamenii ăia trăiesc în alt film academic. Și atunci, și matematica, și fizica, și sociologia, și literatura, și toate se pot vedea prin alte lentile din perspectiva unor universități, ceea ce nu e rău”, adaugă acesta.

Alte strategii de atragerea a studenților

Însă universitățile nu mai au foarte multe alte opțiuni atunci când vine vorba de atragerea studenților. Ștefan Vlaston consideră că preadmiterea este „o mișcare foarte inteligentă”, deoarece universitățile pot „câștiga din start în defavoarea altora”.

Iar rectorul Universității Politehnica din București confirmă acest scenariu. „Deja la admiterea anticipată din acest an avem peste 3.400 de candidații prezenți. Admiterea anticipată se dă pe baza rezultatelor din timpul anilor de studiu, fără ca nota de BAC să conteze în această admitere anticipată. Ea contează la media din luna iulie, dar dacă vrei să intri la Politehnică, poți să o faci și vei fi înmatriculat cu condiția să obții diploma de BAC”, a explicat Mihnea Cosmin Costoiu, rectorul Politehnicii.

Cu toate acestea, problema rămâne în cazul copiilor slab pregătiți, care sunt în proporție de 60-70%, explică Marian Staș. „Iar acești copii trecuți printr-un program de pregătire în universități n-au cum să dea randament, că nu sunt în stare să ducă acolo, să înțeleagă vorbele oamenilor”, arată acesta.

Astfel, universitățile „trebuie să pună presiune să schimbe preuniversitarii, să facă alt fel de profesori, să pună presiune pentru schimbarea planurilor cadru pentru că lor le vin studenții. Calitatea studenților este determinată în proporție de 100% de calitatea absolvenților, ori dacă absolvenții din liceu sunt slab pregătiți nu vor ajunge studenți”, adaugă expertul.

Marian Staș susține că astfel de programe li se adresează copiilor care deja sunt buni: „Un astfel de proces de pregătire pentru BAC în universități nu e unul ușor, nu e unul remedial, ci e unul care, prin natura sa îi ia de pe un nivel relativ ridicat, să-i ducă pe un nivel și mai bun, că așa funcționează lucrurile”.

Pe de altă parte, aceste meditații ar putea pune mai multe presiune pe cadrele didactice din licee. „Dacă elevii fac comparații între activitatea profesorului și între înțelegerea și cunoștințele care le capătă de la profesor, comparativ cu cele pe care le capătă de la facultate, și dacă diferența e foarte mare în favoarea facultății, atunci profesorii de la liceu au de pierdut. Copilul face comparații, uite ce am învățat în două ore de la un profesor universitar sau un asistent universitar, versus ce am învățat eu într-o lună de la profesorul de la școală. Pune o presiune pe profesori”, a explicat Ștefan Vlaston.

Simulările de admitere

„Există multiple diferențe între ceea ce percep, sau cum percep copiii în timpul liceului și examenele propriu-zise, nu toți sunt pregătiți pentru astfel de examene. Și atunci, în Universitate, unde examenele sunt la ordinea zilei, suntem mai atenți și, din acest punct de vedere, al obișnuinței creierului tânărului de a fi în față-n față cu foaia și cu profesorul, de a fi pus în postura de a performa într-un interval de timp”, ne lămurește Mihnea Cosmin Costoiu, rectorul Universității Politehnica din Bucuresti.

Un alt beneficiu este exercițiul admiterii. „Dincolo de pregătire, avem și simulările noastre de admitere la facultate, în care tânărul este pus în situația în care să vadă ce înseamnă un examen mai devreme, dincolo de admitere anticipată, avem și o simulare de examen, punând tinerii în situația de a vedea în mod real și direct și adevărat ce înseamnă un examen și un test și care sunt problemele care se pun, care sunt tipurile de soluții pe care trebuie să le abordezi și așa mai departe”, adaugă acesta.

De altfel, la aceste meditații nu participă doar elevii din anii terminali de liceu, ci și cei din clasa a XI-a, chiar și de clasa a X-a, care vor să vadă mai devreme ce presupune un examen. „Le dăm o șansă în plus și acest lucru cred că-i ajută și pe ei și familiile lor și deciziile pe care le vor lua, pentru că unii constată că nu sunt pregătiți pentru ceea ce cred că sunt pregătiți, alții capătă încredere, alții capătă înțeleg care e nivelul și atunci abordează într-un alt fel examenul sau se pregătesc mai bine pentru examenul final”, mai spune Mihnea Costoiu.

Alternativa: BAC-ul, la muzeu

Marian Staș consideră că Bacalaureatul și Evaluarea națională sunt mecanisme depășite și inadecvate, reprezentând o risipă de resurse și timp. El susține că aceste evaluări au o valoare adăugată scăzută și nu se potrivesc cu filozofia școlii.

„La o școală cum e a noastră în prezent, care-i încremenită nebunește, feroce, dement, în paradigma ei anterioară, proiectul pe care eu l-am susținut încă de-acum 20 de ani este așa: BAC-ul, la muzeu. Prin asta înțeleg în felul următor: în momentul în care copiii n-au rămas corigenți, n-au rămas repetenți, au promovat la toate disciplinele, și, sigur, asta presupune și ca profesorii să fie pe bune, să nu dea note aiurea: Du-te cu Dumnezeu înainte și fă-ți jobul, fă-ți meserie, fă-ți ce vrei tu, dacă n-ai rămas corigent și ai încheiat”, propune Marian Staș.

Concret, expertul în educație propune renunțarea la examenul de Bacalaureat și înlocuirea lui cu admitere pentru cei care vor să urmeze cursurile unei universități.

„Acolo, de fapt, ce ar putea să facă universitarii, să schimbe meditația asta de BAC cu niște procese de pregătire sănătoase pentru admiterea la universități și să facă niște examene de admitere serioase. În momentul de față, un alt motiv pentru care spun lucrul ăsta așa trașant și fără niciun fel de echivoc este că BAC-ul este o mașină de făcut bani. BAC-ul este o industrie a meditațiilor și o mașină de făcut bani, la fel ca și evaluarea națională, cu o valoare adăugată educațională pentru copii de sub 20%, așa cum e făcut el acum. «They cut trees through the wrong jungle.» Deci taie copacii într-o junglă eronată”, concluzionează Marian Staș.