Metoda elveţiană pentru învăţământul românesc: elevii iau contact încă din gimnaziu cu angajatorii, iar profesorul vorbeşte cel mult cinci minute la curs

Proiectul Jobs îşi propune să sprijine elevii în vederea viitoarei lor integrări pe piaşa muncii

Proiectul Jobs, realizat cu ajutorul fondurilor elveţiene, îşi propune să ofere sprijin elevilor în vederea pregătirii lor pentru momentul în care vor dori să se angajeze. Programul combină două componente: piaţa muncii şi educaţia din ultimii ani de gimnaziu, respectiv, din primii ani de liceu. În cadrul proiectului, elevilor li se dau sarcini pe care trebuie să le rezolve singuri.

În cadrul acestui program, derulat în 180 de şcoli din 20 de judeţe din ţară, elevii au beneficiat  de orientare profesională atât în mediul şcolar, cât şi în firme. Cât despre profesori, aceştia au primit o instruire specială pentru a fi pregătiţi să adapteze proiectul Jobs la stilul lor de predare.

Astfel, aceştia au introdus ore de consiliere profesională, iar la cursurile obişnuite, cadrele didactice au dat anumite sarcini elevilor pe care aceştia trebuiau să le rezolve singuri. Mai mult, tinerilor li s-a cerut să caute cât mai multe firme în zona în se află şcoala lor, iar după aceea să meargă la angajatori şi să discute cu ei despre modul în care fac angajările şi care sunt abilităţile căutate de specialiştii în recrutare. 

Proiectul ar putea fi extins la nivel naţional

„Ajută foarte mult elevii. Mă bucur că noi am fost selectaţi pentru acest proiect. Categoric,  elevii noştri au nevoie de susţinere, de un proces  didactic atractiv care să implice activităţi practice. Din păcate, nu iese întotdeauna acest lucru“, a declarat Ariana Oana Bucur, secretar de stat în Ministerul Educaţiei. Oficialul a adăugat că speră ca acest program să fie aplicat în viitor şi la nivel naţional. 

Potrivit directorului Departamentului de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă din Ministerul Educaţiei, Liliana Preoteasa, scopul proiectului a fost acela de a-i încuraja pe elevi să descopere lumea profesiilor. 

„Prin acest program, elevii au fost încurajaţi să se cunoască pe sine. Să afle ce le place, ce nu le place, care sunt abilităţile lor şi care le sunt minusurile. Ei au trebuit să meargă singuri la firme şi afle ce oferte există pe piaţa muncii în proximitatea zonei în care studiază“, a declarat Preoteasa.

Proces de autocunoaştere bazat pe sarcini de lucru

Inclusiv profesorii implicaţi în program susţin că performanţele elevilor care au participat la proiect s-au îmbunătăţit considerabil prin activităţile practice şi munca în echipă. 

,,Am învăţat să tac, lucru cu care nu sunt obişnuită la catedră. Le-am vorbit elevilor  doar la începutul orelor, când le dădeam sarcinile şi atât. După care ei trebuiau să execute singuri aceste sarcini. Aici a fost adevărata provocare le-a dat încredere elevilor în ei înşişi.  Noi predăm  la licee tehnice, unde ştiţi că nivelul copiilor nu este foarte sus. Faptul că aceştia au trecut de la nota 4 la nota 6 este un mare progres pentru ei şi pentru noi“, a declarat Marcela Pârvu, profesoară  de ştiinţe tehnice la Colegiul Tehnic Transilvania.

Experienţa a fost una de bun augur pentru elevi. „Am învăţat care sunt abilităţile mele şi cum să le evidenţiez atunci când am un interviu de angajare. Acest program o reprezentat pentru mine posibilitatea de a mă dezvolta din punct de vedere personal şi profesional”, a explicat  Elena Popa, elevă la Colegiul Tehnologic din Braşov .

Ion Ana-Maria, o altă elevă care a beneficiat de program spune că proiectul „a fost un proces de auto-cunoaştere bazat pe sarcini de lucru. Asta ne-a scos din monotonia orelor de curs , care se bazează în mare parte doar pe partea de teorie“.

De ce a decis Elveţia să investească în educaţie

Prezent la evenoment, Rolf Gollob, copreşedinte al unei Univesităţi din Elveţia, a explicat că în urmă cu 150 de ani, Elveţia era o ţară săracă. „Nu aveam resurse pentru a duce un trai decent, aşa că am decis să investim în educaţie. Acesata este soluţia fundamentală! Nu este o scuză pentru tine ca stat să spui că nu ai legislaţie care să permită o investiţie mai mare în educaţie. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci legea trebuie schimbată“, a afirmat Gollob

Programul a fost implementat pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul 2012. La acesta au participat peste 8000 de elevi şi 500 de profesori. Costurile proiectului, de 2.489. 700 de franci elveţieni, au fost acoperite în proporţie de 85% de statul elveţian , iar restul restul, de 15%,  a fost finanţat de guvernul României.