Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie, Colegiul „Matei Basarab”: Subiectele sunt foarte frumoase”
0Iuliana Căplescu, profesoară de Istorie la Colegiul Național ”Matei Basarab” din București, a comentat pentru ”Adevărul” subiectele date astăzi la Istorie de la Bacalaureat, pentru absolvenții profilului Umanist.
”Subiectele sunt foarte frumoase. Sunt foarte abordabile. S-au folosit surse istorice foarte cunoscute, despre evenimente foarte cunoscute. De exemplu, la subiectul I s-au folosit două surse pe Ev Mediu despre domnitori, despre voievozi, despre fapte istorice din capitolul diplomație și conflict în spațiul românesc. Sunt două surse scrise de actualul președinte al Academiei Române, foarte cunoscute și foarte folosite la clasă”, a explicat Iuliana Căplescu.
Al doilea subiect – de asemenea dintr-o sursă foarte cunoscută – s-a referit la statul român modern. ”Adică, Unirea Principatelor, domnitorul Unirii, Al.I.Cuza. Subiecte foarte frumoase, iar cerințele au fost foarte explicite, fără nicio chichiță. Clar formulate. Sunt toate condițiile pentru o notă mare”, argumentează profesoara.
Iar la Subiectul al III-lea era vorba despre un eseu pentru care elevii n-au mai avut la îndemână o sursă pe care să o frunzărească, fiind necesară o creație proprie, în funcție de conținuturile pe care elevii le cunoșteau. Dar nici acest subiect nu a fost de natură să pună probleme, ba, dimpotrivă. Pentru că elevilor li se cerea să scrie un eseu despre România în perioada postbelică, cu precizarea printre altele a unei acțiuni politice din perioada 1946-1947 și formularea unui punct de vedere cu privire la Războiul Rece și la finalul regimului comunist la noi.
”Și elevii nu vor altceva la Subiectul al III-lea decât România postbelică, credeți-mă! România, comunistă, România recentă. O cunosc chiar de acasă. Eseul este structurat pe repere, de la începutul regimului totalitar la noi, din momentul abdicării Regelui Mihai I, din 1947, apoi stalinismul lui Gheorghiu-Dej, prin național-comunismul dar pe politică externă al lui Ceaușescu și în vremea contemporană, la Constituția adoptată în 1991. Ei au ajuns la 18 ani și sunt cetățeni activi. Unde trebuie să se ducă să vadă care le sunt drepturile și responsabilitățile. Evident, la Constituție, legea fundamentală în vigoare. A fost revizuită în 2003, dar din 1991 și până acum ea este în vigoare. Deci, li s-a dat de prezentat ceva ce este încă în funcțiune”, a detaliat Iuliana Căplescu.
Se încarcă comentariile...
