INTERVIU Monica Ene-Pietroşanu, Intel: „De fiecare dată când vin în facultate sunt fascinată de curiozitatea studenţilor“
0
Intel România, prin divizia sa de Software Development, a anunţat lansarea a opt burse, în valoare totală de 10.000 de dolari, pentru studenţii de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Monica Ene-Pietroşanu, country managerul Intel Romania Software Development Center a vorbit despre implicarea companiei şi despre mediul academic român.
Practic, bursele vor fi acordate studenţilor în ani terminali, în perioada februarie – iunie 2013, care vin cu teme interesante şi-şi pot alege proiecte disponibile pe site-ul Intel. Acestea au fost alese de ingineri ai companiei, care le vor fi mentori celor aleşi.
Pe 6 şi 7 decembrie, studenţii care vor depune aceste aplicaţii vor avea interviuri cu reprezentanţii Intel, în care vor prezenta viziunea lor. Pe 10 decembrie vor fi anunţate rezultatele. Proiectele constau în dezvoltarea de soluţii software Open Source pe care studenţii trebuie să le proiecteze, să le implementeze şi să le evalueze.
În preambulul acestui proiect, am vorbit cu Monica Ene-Pietroşanu, care se află la conducerea diviziei de software din România. Într-o cameră din laboratorul Intel din cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, Monica Ene-Pietroşanu ne-a prezentat viziunea ei asupra educaţiei din România şi asupra parteneriatului dintre Intel şi facultăţile din România.
Bursele au fost anunţate în cadrul evenimentul Intel Technology Day
Dinspre cine a venit ideea parteneriatului dintre Intel şi Universitatea Politehnică?
Monica Ene-Pietroşanu: Începutul parteneriatului este înainte de sosirea mea la Intel. Politehnica a jucat un rol foarte important în selecţia României ca gazdă pentru centrul de cercetare şi dezvoltare Intel. A fost o selecţie care a implicat mai multe ţări şi deschiderea facultăţilor de a lucra cu Intel a fost un factor important în a face această alegere. În noiembrie 2010 am anunţat Centrul, iar în februarie 2012 l-am deschis oficial. Relaţia cu Politehnica, din punct de vedere al programelor universitare a început undeva în august. Una dintre misiunile mele a fost să dezvolt aceste programe de colaborare.
Prima discuţie în acest sens şi ce putem face împreună a început în august 2011 şi am încercat să îmbinăm programele pe care Intel le are la nivel mondial cu lucrurile care sunt specifice României. Chiar i-am întrebat ce le-ar fi util, ce-ar vrea de la noi, cu ce putem să vă susţinem. Colaborarea nu are ca scop găsirea de studenţi de aici. Are ca scop ridicarea nivelului, conectarea teoriei cu practica, îmbunătăţirea curriculumului, am fost foarte plăcut surprinsă să văd că profesorii deja aveau bucăţi de curriculum Intel în cursurile pe care le predau. Am găsit un brand foarte puternic pentru Intel, profesorii deja predau şi aşteptau ca noi să avem prezenţă în România.
Cât de mult din ceea ce se predă la facultate se leagă de ceea ce dezvolta Intel?
Foarte mult. Noi avem nevoie de baze solide de computer science, care implică sisteme de operare, compilatoare, limbaje de asamblare. Lucruri care deja sunt în programa facultăţii şi contribuţia noastră este de a conecta teoria cu practica, de a aduce proiecte interesante în care atât profesorii, cât şi studenţii să poată colabora cu noi. Bazele teoretice sunt bune. În ciuda tuturor poveştilor că a scăzut nivelul studenţilor, nu-i adevărat. Noi am găsit un nivel foarte bun, am găsit profesori pasionaţi, am găsit studenţi foarte buni şi, mai mult decât atât, ne-am întâlnit cu profesori care au făcut tezele de doctorat în Germania sau Marea Britanie.
Care este implicarea Intel, în afară de crearea unui laborator la Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi acordarea de burse studenţilor?
Implicarea cea mai mare trebuie să fie în jurul laboratorului. Faptul că avem laboratorul trebuie să fie mai mult un simbol, o prezenţă pe care vrem să o avem în rândul studenţilor şi un loc la standardele Intel. Important este ca laboratorul să aibă o viaţă. Am pornit de la proiecte în care am vrut ca studenţii şi profesorii să lucreze aici. Există un curent în care firmele atrag studenţii să vină în cadrul firmei. Din discuţiile cu cei din conducerea Facultăţii de Automatică, am decis să venim cu proiecte care să-i facă pe profesori şi pe studenţi să stea în facultate. Am început colaborarea pe două proiecte de cercetare, unul este la nivel european, Framework Program 7, în care suntem parteneri cu Politehnica şi alte 10 instituţii de învăţământ superior. Programul va dura câţiva ani. Colaborăm pe un alt proiect de cercetare sponsorizat de Guvernul României.
Avem competiţii prin care îi încurajăm să încerce ceea ce învaţă în clasă. Avem o competiţie pe programare paralelă, la care participă studenţi din EMEA (Europe, Middle East, Africa) şi în care se dau anumite probleme care trebuie rezolvate într-un mediu paralel şi se oferă şi o testare a lor într-un laborator în SUA, pe un calculator de 80 core-uri. E o experienţă pe care studentul nu o are zi de zi. Acum două ediţii, în primii cinci au fost trei din Politehnică, iar în ediţia anterioară am avut locul 2.
La fel de nivel de cursuri am început proiecte de dezvoltare de curriculum, împreună cu organizaţia numită ROSEDU şi lucrăm cu profesorii care predau în cadrul cursurilor de sisteme de operare la derularea unei competiţii care se numeşte Upstream Challenge. Studenţii sunt încurajaţi să vină cu proiecte open source pe aplicaţii. În plus, aducem ingineri din SUA îi aducem să susţină prezentări despre ultimele tehnologii.
Ce alte parteneriate mai sunt în ţară?
Parteneriatul cu Politehnica este cel mai dezvoltat. Deja în Bucureşti ne-am extins şi avem colaborări cu ASE-ul şi cu Universitatea Bucureşti, Facultatea de Matematică-Informatică şi cu Academia Militară. Am încercat în a doua jumătate a acestui an să ne extindem şi am iniţiat discuţii şi în restul ţării. Avem contacte din universităţi din ţară care doresc să lucreze cu noi. Trebuie să ne conectăm cu universităţile care au o zonă de interes comună.
În cadrul proiectului de burse, un inginer Intel devine mentor studentului. Cum se va petrece efectiv acest lucru?
Vrem să asigurăm un mediu prin care să-i încurajăm pe studenţi să investească în educaţie lor. Poate să dezvolte proiecte interesante aici. Aceste teme au fost prezentate profesorilor din facultate şi studenţii care la ora actuală se decid pentru proiectele de licenţă, pot să-şi aleagă, să se înscrie pe aceste subiecte şi vom avea o selecţie până pe 10 decembrie şi rezultatul va fi că vom susţine financiar studentul respectiv să lucreze la proiectul de diplomă oferindu-i un mentor, inginerul care a propus tema respectivă, şi care o pasiune internă de a vedea proiectul materializându-se şi care poate ajuta pe student pentru a-i da experienţa de viaţă.
Este nivelul unui student la licenţă destul de ridicat pentru un proiect de interes pentru Intel?
Interesul Intel este de a ajuta şi de a ridica nivelul, de a încuraja studenţii să vadă şi partea practică. Nu avem nicio pretenţie. Evident, dacă se dezvoltă proiecte interesante putem vedea pasul următor. Nu ne-am propus să-l punem în piaţă imediat, ci vedem totul ca o oportunitate de a conecta studentul la activităţile practice.
Aţi întâlnit studenţi care să vă surprindă prin viziune, prin acea sclipire?
Eu de fiecare când vin la facultate sunt fascinată de ei. Partea universitară la Intel este cea mai frumoasă din jobul meu, dar lucrez cu facultatea de mulţi ani, de când m-am întors în România, în 2006. De fiecare dată când sunt în mijlocul lor, mă surprind cu întrebările pe care le pun despre domenii în care am lucrat eu mulţi ani. E importantă privirea diferită. Suntem într-un domeniu tehnologic care avansează accelerat. O istorie îţi dă o bază solidă, dar e extrem de importantă inovarea. Ideile lor sunt interesante, dar trebuie canalizate pentru a fi prezentate într-o manieră prin care să convingă.
Care sunt proiectele la care lucrează Intel în România, prin centrul de dezvoltare şi cercetare de software?
Avem trei divizii din Intel Software and Servides. . Divizia cu cea mai mare prezenţă este cea de open source, care se ocupă activarea platformelor hardware în diferite sisteme de operare: Android, Tizen, Linux propriu-zis. În plus, avem o echipă de aproximativ 20 de oameni care lucrează în divizia numită „Platform technology analysis center“, o echipă care se ocupă cu analiza performanţelor şi optimizarea combinaţiilor software şi hardware Intel. Lucrează de la servere, microservere, până la telefoane mobile. De curând, în aprilie, am pornit o nouă echipă care se ocupă cu instrumente pentru dezvoltatori.
În cadrul centrului de cercetare şi dezvoltare există două tendinţe. Studenţii care vin au vreo tragere în special spre cercetare sau toţi vor să dezvolte imediat?
Depinde şi de echipele în care aleg să lucreze. Avem o echipă care se ocupă de „Pathfinding&Innovation“, adică găsirea şi cercetarea care se face înainte de a te gândi să porneşti un proiect. Avem studenţi interni, aproximativ 20% din echipa noastră. În această echipă avem studenţi care lucrează la teze de doctorat. De asemenea, avem studenţi în alte echipe care se ocupă de dezvoltarea de prototipuri, de căi noi, fie lucrează cot la cot cu inginerii pe anumite părţi de proiect.
Există ideea generală că mediul academic român este mai slab decât cel din Occident, că studenţii vor să plece. Care este argumentul pentru a sta?
Eu zic că sunt multe argumente. Dacă vor să plece şi să capete o experienţă poate să o facă. Şi eu am făcut-o la vremea mea, cred că este o vârstă la care este foarte bine să ai dorinţa să pleci. Cei care vor să rămână sau cei care vor să se întoarcă, să fie conştienţi de oportunităţile de aici. Au apărut foarte multe. Faptul că există centre de dezvoltare şi cercetare înseamnă că lucrezi la fel ca cei din afară. Echipele noastră lucrează cu echipele din Statele Unite ale Americii, cu echipele din Finlanda, China şi au această acoperire globală. Uneori nici nu e nevoie din ţară, ai teleconferinţe pe mai multe fusuri orare, care-ţi dau posibilitatea să lucrezi la acelaşi nivel şi să interacţionezi în mod direct.
În final, ce recomandaţi tinerilor: să intre într-o corporaţie mai mare sau să înceapă o afacere pe cont propriu?
Cred că trebuie să investească în educaţie. E greu să navighezi într-o companie mare. În interior, ca să duci un proiect de la capăt la coadă trebuie să comunici cu multe departamente, care sunt dependente de proiectul respectiv, trebuie să raportezi unor oameni, trebuie ca oamenii să lucreze pentru tine. Abilităţile astea se numesc intrapreneurship. E vital. Mulţi renunţă pentru că nu e un loc unde scrii bucata de cod şi ai plecat. Dacă vrei să ai succes într-o corporaţie mare trebuie să-ţi croieşti drumul tău. Măcar o deschidere în domeniul antreprenorial ajută. Evident, e interesant să porneşti de unul singur. Îţi foloseşte experienţa într-o corporaţie ca să înţelegi cum se mişcă un mediu de business la un nivel mondial. Cred că cele două medii se alimentează unul pe celălalt. Din startup-uri oamenii ajung în corporaţii mari şi invers.
Se încarcă comentariile...
