ID-ul de profesor, înlocuirea examenului de titularizare, credite pentru studenții din domeniile STEM. Cine propune soluțiile

O serie de măsuri care ar putea fi rapid implementate și ar soluționa o parte din problemele din educație au fost prezentate de o mare comunitate. Digitalizarea, dar care să nu însemne în fapt dublarea muncii profesorilor, și înlocuitarea examenului de titularizare-, printre propuneri.

Pentru problemele din educație sut soluții care ar putea fi aplicate rapid FOTo: Freepik

Comunitatea care la această dată numără peste 130 de profesori laureaţi din învăţământul preuniversitar public, sprijiniţi de oameni de afaceri şi de specialişti din ONG de educaţie, a prezentat o serie de propuneri de posibile soluții pentru probleme din educație.

Demersul vine în contextul Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, un act normativ cu consecințe semnificative asupra calității actului educațional. Cum criticile aduse măsurilor promovate de guvern au fost întâmpinate constant cu replica „Avem nevoie și de soluții”, MERITO a inventariat pe de o parte problemele care dor cel mai tare în învățământul preuniversitar, iar pe de alta a indicat soluții, inclusiv propuneri care pot fi implementate pe termen scurt.

„Propunerile profesorilor din comunitate sunt fundamentate şi argumentate pornind de la experienţa acestora de practicieni, pe studii şi analize cercetate în pregătirea poziţiei publice şi pe consultări cu colegi din sistem”, menționează reprezentanții MERITO.

Repartizarea în învățământ pe baza mediei de la licență, în locul titularizării

Norma didactică, un subiect care a încins spiritele și dă mari bătăi de cap, chiar în această perioadă, directorilor a căror sarcină este reîncadrarea profesorilor după modificarea normei de predare, ar trebui abordată diferit de cum se întâmplă în prezent. MERITO propune realizarea unui audit naţional detaliat al timpului de muncă și al specificului sarcinilor/discipline, respectiv redefinirea fișei postului și a normei didactice.

„Un profesor de limba și literatura română sau alte discipline de examen, spre exemplu, petrece un timp considerabil cu corectarea lucrărilor, pregătirea individualizată a elevilor, pregătirea pentru examene, corectarea lucrărilor la simulările județene și naționale, organizarea de concursuri și olimpiade; toate acestea generează un dezechilibru comparativ cu munca unui profesor de la discipline precum educația fizică sau de arte vizuale, pentru un număr similar de ore la clasă. Această discrepanță generează inechitate, suprasolicitare și afectează calitatea predării, pentru că sarcinile din fișa postului nu țin cont de aceste diferențe semnificative. Distribuirea sarcinilor în școală se raportează tot la norma de predare, considerând că ceea ce se petrece după cele 20 de ore este egal, pentru fiecare profesor. În plus, există diferențe semnificative și când vine vorba de gradul didactic. De exemplu, un profesor debutant are obligația de a realiza planuri de lecție pentru toate orele, comparativ cu un profesor cu gradul II”, semnalează MERITO.

Redefinirea fișei postului profesorului ar trebui să țină cont de intervalul orar săptămânal total 40 de ore/săptămână, din care un anumit număr de ore sunt de predare la clasă, iar restul sunt alocate pentru celelalte activități, cu o distribuție flexibilă dar echitabilă.

O măsură despre care inclusiv ministrul Educației, Daniel David, a pomenit este cea de eliminare a examenului naţional de titularizare ca metodă principală de intrare în sistem. „Ca alternativă, absolvenții de studii superioare cu modul psihopedagogic pot fi repartizați pe baza mediei de la licență/masterat pe orele existente, pentru a urma un stagiu didactic remunerat de 2 ani, sub îndrumarea unui mentor, printr-un proces ghidat, riguros şi cu o evaluare temeinică atât a stagiului, cât şi a calităţii îndrumării (sistemul poate fi denumit „rezidenţiat didactic”), se arată în propunerile anunțate.

Un stagiu plătit și un drum clar către titularizare, bazat pe performanță reală la clasă, face profesia mai atractivă pentru absolvenții valoroși, explică reprezentanții comunității. În plus, prin eliminarea acestui examen s-ar reduce birocratizarea, dar și costurile. Profesorul aflat în acest stagiu didactic ar fi evaluat continuu de către mentor. Aici, în schimb, sistemul actual de educație ar putea avea o problemă, dacă școala nu dispune de profesori pregătiți pentru activitatea de mentorat.

MERITO pune și problema crizei acute de profesorii din domenii STEM, motiv pentru care propune măsuri care să-i atragă pe studenți să se îndrepte către catedră. Astfel, una dintre măsurile propuse este acordarea de burse consistente pentru studenţi din domeniile STEM care aleg cariera didactică (de exemplu credite bancare de studiu garantate de stat, stinse de către stat după promovarea examenului de licenţiere în cariera didactică şi activarea în sistem pentru 3-5 ani, în caz contrar devenind scadente și putând fi achitate după perioada de 3-5 ani). Singură, măsura ar putea să nu fi suficientă, alte măsuri fiind: strategii naționale de promovare a profesiei prin branding și repere publice de prestigiu; parteneriate între universități, autorități și școli pentru integrare profesională accelerată a tinerilor absolvenți; acces garantat la formare continuă de calitate și pentru dezvoltare în carieră.

Digitalizarea în școli - procesul care a dublat, în fapt, munca profesorilor

O altă măsură vizează digitalizarea în școli, dar care să însemne cu adevărat zero hârtii și nu, așa cum se întâmplă astăzi, ca personalul să completeze în fapt diverse formulare atât în format electronic, cât și pe hârtie. „Școlile să aibă documentele în format digital pe platforma proprie și să le pună la dispoziția autorităților atunci când acestea sunt cerute, alături de introducerea unui sistem digital unificat pentru directori; suplimentar, şcolile să folosească exclusiv catalog digital, cu autonomie în alegerea platformelor - este esențial ca aplicația de catalog digital să poată fi accesată de toți utilizatorii de pe telefon mobil”, se arată în propuneri.

Comasarea școlilor, o măsură la care se lucrează chiar în această perioadă, ar putea să ducă la alte probleme. Două sau mai multe unități alipite, cu eliminarea personalului didactic auxiliar și nedidactic, ar putea să aducă un volum mult mai mare de lucru pentru angajații care rămân. Ce se propune în schimb este introducerea unui coeficient educațional de complexitate pentru calculul schemelor de personal în școli astfel încât să se țină cont de specificul fiecărei unități, măsură aplicată concomitent cu prioritizarea digitalizării serviciilor administrative școlare. Pe de altă parte, MERITO propune limitarea numărului maxim de structuri în subordinea unui director și degrevarea completă de ore în funcție de complexitatea unității, dar și finanțarea obligatorie a unui post de secretar coordonator sau administrator pentru unitățile comasate.

Accesul la formarea continuă pentru profesorii care activează în unități de învățământ situate la peste 200 km de un centru universitar și lipsa de locuri de muncă pentru profesorii debutanți, în contextul în care numărul profesorilor pensionabili care rămân la catedră a crescut în ultimii ani, sunt alte probleme pentru care se indică soluții. Astfel, pentru a satisface nevoile de formare ar putea fi organizate școli de vară, cursuri intensive în vacanțele dintre module, cursuri în format hibrid cu studiu individual și parțial prezență fizică, cursuri concepute special pentru un cluster de școli din localităţi apropiate, cu problematică similară, în timp ce integrarea debutanților în școli s-ar putea realiza prin implementarea unui sistem de roluri şi atribuţii profesionale alternative, din zona de îndrumare şi mentorat pentru cadrele didactice ce depăşesc vârsta pensionării, concomitent cu crearea și promovarea unor posturi titularizabile dedicate tinerilor profesori, pentru a încuraja reintegrarea noilor cadre și a asigura sustenabilitatea sistemului educațional.

Dosarul personal la un click distanță

Profesorii din România nu au un ID de profesor, nu pot demonstra ca sunt profesori și sunt situații în care ar fi util un astfel de ID de profesor, sesizează MERITO, dând exemplul muzeelor științifice din Europa în care profesorii pot avea acces gratuit sau la un cost redus pentru că se consideră că vizita unui profesor la muzeu este o vizită de documentare și are potențial îmbunătățească ceea ce face profesorul la clasă, chiar dacă merge în vizită la muzeu cu familia. Mai mult, sunt muzee științifice care organizează ateliere și activități de educație muzeală special pentru profesori, la care nu poți participa dacă nu poți dovedi că ești profesor. În acest sens, se impune realizarea unui ID digital al profesorului care să conțină toate informațiile din „dosarul personal” și care să permită profesorilor din România să beneficieze de toate resursele de dezvoltare profesională pe care le oferă Uniunea Europeană.

O altă problemă abordată este obținerea de fonduri proprii pentru școli, pentru care astăzi există prevedere legală, dar dependența excesivă de aprobarea autorităților locale (primării) pentru utilizare, procentul reținut de primării din veniturile obținute din chirii sau temerile legate de abuzuri descurajează inițiativele școlilor de a-și diversifica sursele de finanțare și de a răspunde nevoilor specifice. În acest sens, ar fi nevoie de modificări clare și explicite în legislație, consideră MERITO.

Ce de asemenea nu se întâmplă, nici în cazul școlilor și nici în cazul inspectoratelor școlare și chiar al ministerului, este respectarea Legii transparenței decizionale și a responsabilității fiscal-bugetare. Toate unitățile de învățământ cu personalitate juridică, inspectoratele școlare și Ministerul Educației ar trebui să publice semestrial/anual, pe site-urile acestora oficiale (actualizate / centralizate) informațiile fiscal-bugetare de interes public, într-un format deschis și ușor de analizat.

„Lipsa transparenței financiare alimentează corupția și neîncrederea părinților în școală, obstrucționează controlul public și comparabilitatea între unități, afectează alocarea eficientă a resurselor”, atrage atenția MERITO. Ce ar trebui făcut ar fi ca toate unitățile de învățământ cu personalitate juridică (școli, licee), inspectoratele școlare și Ministerul Educației să publice semestrial/anual, pe site-urile lor oficiale informații ușor de analizat despre: bugetul planificat (pe capitole și subcapitole de cheltuieli); execuția bugetară detaliată (ce s-a cheltuit, pe ce, la ce preț); lista achizițiilor directe, cu specificarea produsului/serviciului, furnizorului și prețului; veniturile proprii (donații, sponsorizări, închirieri) și modul de utilizare a acestora.

Achiziții centralizate la nivel de județ pentru a obține prețuri mai bune și produse de calitate; implementarea de soluții digitale pentru gestionarea resursei umane, evaluarea directorilor bazată pe indicatori adaptați școlii respective (se propune adoptarea modelului portughez de „contract de performanță managerială”, semnat între director, consiliul de administrație și IŞJ, valabil pentru 2 ani); Creșterea cu minim 30% a costului/elev pentru liceele tehnologice, inclusiv prin deducerea cheltuielilor angajate de operatori economici în sistemul dual; înființarea/eficientizarea unor campusuri tehnologice regionale care să deservească elevii din urbanul mic și din mediul rural, cu implicarea agenţilor economici; eficientizarea transportului public, prin colaborarea cu autoritățile locale; instituirea unui standard minim național pentru școlile de masă care doresc sau sunt desemnate să primească elevi cu CES, standard care să fie criteriu de eligibilitate pentru înscrierea elevilor cu CES și pentru alocarea fondurilor per capita suplimentare sunt alte soluții la probleme concrete semnalate din sistem.

MERITO menționează printre problemele care ar trebui cu prioritate rezolvate și descentralizarea voluntară a unităților de învățământ. Astfel, se propune crearea statutului de „școală cu guvernanță locală consolidată”, pe bază de cerere și evaluare, în cadrul acestor școli urmând să se facă transferul gradual de atribuții administrative, financiare și de resurse umane (inclusiv angajare directă de personal didactic și nedidactic, în limite bugetare), să se atribuie bugetul direct către școală, cu responsabilitate pe criterii de performanță și audit anual, să se includă în consiliul de administrație reprezentanții comunității locale etc..