Harta nivelului de educație în România
0Recensământul Populației a scos la iveală că, în 16 județe, proporția celor cu un nivel de educație scăzut, adică fără studii sau maximum cu gimnaziu, o depășește pe a celor cu nivel mediu – liceu/postliceală. Județele codașe sunt concentrate în Nord-Est, dar și în Sud. Cum era de așteptat, suntem ultimii din Europa la studii superioare.
Expertul în demografie prof.dr. Vasile Ghețău a făcut câteva considerații pe marginea datelor parțiale ale Recensământului publicate de Institutul Național de Statistică. Datele se referă la nivelul de educație pe care o au rezidenții din România și arată că domină – ca proporție, 43,5% – populația cu nivel mediu de educație – absolvenți de liceu și școli postliceale.
În 16 județe, însă, proporția populației cu un nivel scăzut de educație – adică preșcolar, școală primară și gimnazială, dar și fără studii – o depășește pe cea cu nivel mediu. În topul acestor județe se află județul Giurgiu, cu 53%, populație slab școlarizată, urmat de județele Vaslui și Călărași, și ele cu peste 50%. La mică distanță – 45-48% – sunt în ordine descrescătoare județele Ialomița, Vrancea, Suceava, Botoșani, Tulcea, Covasna și Bacău.
Migrație internă către centrele dezvoltate
La polul opus, cea mai mică proporție de populație fără școală este în București – sub 30%, în județele Cluj și Gorj – 35%, după care urmează Hunedoara, Vâlcea și Brașov. „Legătura dintre nivelul de dezvoltare economică, socială și culturală și proporțiile populației cu nivel mediu și scăzut de educație este evidentă. Intervine însă și migrația internă cu schimbare de domiciliu și reședință, mai importantă la populația cu nivel ridicat și, posibil, chiar mediu, migrație favorabilă județelor mai dezvoltate și în mare măsură Capitalei. Peste toate, migrația externă a contribuit și ea la proporțiile mari ale populației cu nivel mediu și scăzut din toate județele prin emigrarea celor cu studii superioare mai ales în ultimii 10 ani, după epuizarea imenselor valuri de emigranți din anii 1990 și 2000-2010, intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 și anii ce au urmat marcând vârful fluxurilor”, a comentat Vasile Ghețău pe platforma Contributors.ro.
În general, observă expertul, acolo unde există și centre universitare de prestigiu, institute de cercetare și medicale, și proporția populației cu nivel ridicat de studii este mai mare. Pe primul loc este municipiul București cu peste 35%, urmat de județele Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, cu peste 20-25% și Constanța, Sibiu, Bihor, Dolj și Iași, cu aproape 20%.
Cei mai puțini intelectuali are județul Vaslui – sub 10%, la concurență cu județul Călărași.
O altă explicație pentru care unele județe figurează printre cele cu studii superioare este legată de trecutul lor de centre cu grad ridicat de industrializare. Aici funcționau combinate imense de metalurgie, petrochimie și platforme siderurgice, precum și șantiere navale care concentrau și o mare forță de muncă înalt calificată. Chiar dacă această forță de muncă nu mai este acum activă economic, ieșind din sistem prin pensionare, ea face parte din populația rezidentă cu studii superioare. „Este cazul județelor Brăila, Caraș-Severin, Galați, Hunedoara, Maramureș, Prahova. Industriile respective au căzut după anul 1989 în cea mai mare parte și noile industrii sunt preponderent situate în regiunea economică București-Ilfov și în cele trei regiuni din Transilvania”, adaugă expertul în demografie.
Cei mai puțini intelectuali din Europa
La nivel european, constată Vasile Ghețău, cu o proporție de 17% persoane cu studii superioare, România ocupă ultimul loc, departe de nivelul mediu al UE-27 – de 37%. De altfel, mai spune expertul analizând date oficiale europene asupra forței de muncă, țările ex-comuniste domină partea inferioară a clasamentului, excepție făcând Țările Baltice și Slovenia. Din aceleași date la nivel european rezultă că proporția populației cu nivel ridicat de educație în populația de vârstă de 20-24 de ani este de 8%, în România față de 19%, media europeană, iar la grupa 25-34 de ani, 24%, în România, față de 42%, media UE-27.
Datele de la recensământ, mai spune expertul, arată o creștere a populației cu studii superioare de 0,5 milioane între anii 1992 și 2002, de 1,7 milioane între 2002 și 2011 și de 0,5 milioane între 2011 și 2021. Cu toate acestea, rămânem cei mai săraci în locuitori cu studii superioare. „Unde am fi fără contribuția fabricilor de diplome? Să fie migrația externă factor major al situației? Polonia are o proporție consistent mai ridicată în raport cu România a populației cu studii superioare. Or, se știe că emigrația poloneză a fost și ea enormă. Să fi fost compusă esențial din bine cunoscuții Polish plumbers și diferită structural în România?”, subliniază Vasile Ghețău.
Una dintre explicații este fără doar și poate legată de structura migrației din România, este de părere sociologul Mircea Kivu: „Noi exportăm mai mult doctori, și nu instalatori precum polonezii”.
Sociologul adaugă că sunt slabe șanse ca proporția persoanelor cu studii superioare să crească. Boom-ul așa-numitelor fabrici de diplome nu mai este ce-a fost, iar investițiile în învățământul superior sunt mai mult decât modeste. „Dacă ne uităm la statistici câți absolvenți termină într-un an în România comparativ cu câți absolvenți termină la mia de locuitori în alte țări, tot pe ultimul loc suntem. Noi am pornit cu un handicap, hai să-i spunem așa, în anii 1990, când aveam cam 6% absolvenți cu studii superioare. A crescut procentul, dar crește încet. Avem puțini absolvenți cu Bacalaureat și puține investiții în învățământul superior. Plus că abandonul școlar este foarte mare și puțini ajung să-și dea Bacalaureatul. Totul începe cu abandonul mare de la gimnaziu”, explică Mircea Kivu.
Republica Irlanda are cea mai mare proporție de intelectuali la nivel european – aproape 50% din populație, urmată de Luxemburg
Se încarcă comentariile...
