Gala Ligii Studenţilor Români în Străinătate premiază excelenţa studenţilor români, necunoscuţi în ţară
0
Tianu Burduja şi Alina Bota, preşedinţii Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), au discutat la Adevărul LIVE despre gala LSRS, care va avea loc joi seara, la Palatul Parlamentului. De asemenea, prin Skype au intrat în dialog George Potrivitu, student în Franţa, şi Mihai Istrati, student în China, pentru a povesti despre experienţa lor din timpul studiilor departe de casă.
Concursul din cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie.
La cele şapte categorii de anul acesta, s-au înscris peste 150 de studenţi români din toate colţurile lumii. Concurenţii provin de la unviersităţi de prestigiu internaţional, precum University College Berkeley, Yale University, University of Cambridge, Imperial College London, dar nu numai. Lista finaliştilor poate fi consultată aici.
Preselecţia celor 150 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi înscrişi în Concurs a fost realizată într-o primă etapă de laureaţii ediţiilor precedente, care au decis finaliştii fiecărei categorii. Selecţia finală va fi realizată de către Marele Juriu, care anul acesta este alcătuit din: Academician Prof. Dr. Ionel Valentin Vlad, Academician Prof. Dr. Solomon Marcus, Academician Prof. Dr. Cristian Hera, Prof. H.C. Dr. Ing. Cicerone Rotaru, Horaţiu Malaele şi Dr. Călin Ciofu.
Tianu (Sebastian Burduja): LSRS a fost început în 2008, când m-am gândit cu un coleg că este nevoie de o comunitate a tinerilor români care plecau la studii în afara ţării. Am promovat şi ideea întoarcerii acasă sau spre casă: să dăm ceva înapoi României.
Cele mai importante declaraţii din Adevărul LIVE despre ce înseamnă Gala LSRS, aflată la cea de-a şaptea ediţie, dar şi despre viaţa studenţilor români din străinătate.
Tianu (Sebastian Burduja): LSRS a fost început în 2008, când m-am gândit cu un coleg că este nevoie de o comunitate a tinerilor români care plecau la studii în afara ţării. Am promovat şi ideea întoarcerii acasă sau spre casă: să dăm ceva înapoi României.
Adevărul: Ce presupune concursul care va avea loc mâine?
Alina Bota: Prin Gala LSRS încercăm să promovăm excelenţa academică a studenţilor români din străinătate, care şi-au dovedit valoarea în universităţile unde învaţă, dar nu sunt cunoscuţi în ţară. Juriul este prezidat în fiecare an de către Preşedintele Academiei Române, Prof. Academican Dr. Ionel Vlad.
Cum se decid premiile?
Alina: Există o grilă de evaluare. Încercăm să standardizăm rezultatele. Cele patru mari criterii sunt: cercetarea ştiinţifică, realizări pe plan academic, realizări pe plan social şi dezvoltarea personală.
Este a şaptea ediţie a Galei. Noi nu am invitat politicieni, ci reprezentanţii instituţiilor statului român pentru că vrem să creăm un dialog între studenţii din străinătate şi aceste instituţii. (Tianu Burduja)
Experienţa lui George Potrivitu, care studiază Tehnici Spaţiale şi Instrumentaţie Satelitară la Universitatea Paul Sabatier.
„Povestea mea cu LSRS a început prin 2011, pe vremea aceea aveam doar 19 ani. Am fost pasionat de astronomie dinainte, dar şi de tehnici spaţiale. Cunoscând în 2011 toţi aceşti studenţi români care studiau în străinătate şi îşi trăiau visurile, a fost un impuls pentru mine şi mi-a ţinut pasiunea vie. În ţară mi-ar fi fost imposibil, din păcate, să studiez acest domeniu.
Programul de masterat din care fac parte se numeşte Space Master şi propune ca studenţii să ia contact cu cât mai multe centre universitare din Europa în care ştiinţele spaţiale sunt studiate. Am învăţat în Germania, Suedia, iar al doilea an îl fac în Franţa.
Anul acesta va fi extrem de important, urmează ca de la finalul lunii februarie să mă mut la Tokio, Japonia, unde am fost acceptat la Agenţia Spaţială Japoneză pentru a-mi scrie teza de masterat. Nu ştiu încă ce voi face mai departe. Vreau să termin cu masterul şi apoi voi decide. Ar fi o idee şi ESA, mai degrabă decât NASA, fiind mult mai apropiată de casă.
Îmi doresc să mă specializez şi să adun cât mai multe cunoştinţe, dar în ţară nu prea aş avea cum să cresc şi nici folositor nu ştiu dacă aş fi. Aş prefera să adun multă experienţă şi abia apoi să mă întorc. Mi-aş dori să pot participa la cercetările dintr-un institut.
Acum, însă, mă simt fericit să îmi trăiesc visul în fiecare zi, mi se întâmplă multe lucruri frumoase, şi mă minunez uneori de ce trăiesc.“
Experienţa lui Mihai Istrati, din Sibiu în China
„Parcursul meu educaţional este mai neobişnuit pentru că la mine studiile din străinătate au început după liceu. Fiind originar din Republica. Moldova, abia în 2013 mi-am redobândit cetăţenia românească, mi-am depus documentele pentru universitate în România şi în Republica Moldova, aşă ca am ales România. Am fost la studii în Sibiu. Pentru mine, Sibiul este oraşul de suflet şi ori de câte ori mă întorc vara acasă, tot timpul merg măcar pentru câteva zile la Sibiu.“
Cum ai ajuns în China din Sibiu?
În primul semestru de licenţă, la Sibiu, mă pregăteam de lucrarea de licenţă, când, la un moment dat, sora mea, care învăţa la acea vreme în China, mi-a spus să depun documentele şi să încerc să studiez în China specializarea pe care mi-o aleg. Am zis: De ce nu? Plus că mai aveam şi un umăr pe care mă puteam baza.
Am plecat în China fără să ştiu o boabă de chineză. Vara, înainte de plecare, am învăţat de la 1 la 10 şi câteva cuvinte cu care să mă adresez. Acum studiez „Calculatoare şi Securitatea Informaţiei” la Universitatea din Lanzhou din China.
Cât de dificil a fost să înveţi limba?
Am învăţat din necesitate, trebuie să interacţionezi cu chinezii. La început a fost mai greu, dar după jumătate de an, după ce am învăţat cuvinte, am început să leg fraze, iar cu prietenii a fost deja mai uşor.
Diferenţe faţă de societatea europeană?
Ei sunt foarte mulţi, la noi, dacă mai avem încă sentimentul de respect faţă de alte persoane mai în vârstă, aici este doar sentimentul de supravieţuirie. Tot ce fac ei este ca lor să le fie bine şi mai puţin celor din jur. Dacă nu reuşeşti, nu ai nimic.
O altă chestiune foarte diferită de noi este cultura. Modul în care cultura i-a modelat ca oameni. Sunt aici multe tradiţii mai „deocheate” chiar şi pentru noi. De exemplu, adolescenţilor nu le este interzis să fumeze sau să consume alcool. Cultura fumatului este o tradiţie, iar o persoană care fumează este considerată mai de succes.
FOTO: Sever Gheorghe/Adevărul
Sfaturi pentru tinerii care vor să plece la studii în străinătate
Mihai: Aş spune că nu trebuie să rataţi o astfel de şansă pentru că doar fiind în afara ţării puteţi învăţa mult mai mult decât la voi în ţară. Consider că viaţa de zi cu zi este ceva banal, aici vezi lucruri noi şi îţi dai seama de lucruri pe care le ai în ţară şi pe care începi să le preţuieşti.
George: Dacă crezi cu adevărat că vrei să faci un anumit lucru, cred că cel mai simplu lucru este să aplici, să vrei să mergi acolo. Sunt mulţi studenţi care sunt descurajaţi pentru că e mai greu în străinătate, dar experienţa mea mi-a demonstrat că, dacă vrei cu adevărat ceva, îl poţi obţine. Şi să fii consecvent. Apoi informaţiile, oamenii, prietenii se găsesc oriunde. Ce să mai vorbim despre tot grupul LSRS, care este un suport extraordinar pentru toţi studenţii din străinătate.
Alina: Îi sfătuiesc pe tineri să aibă curaj, să aplice, pentru că este o experienţă unică şi va contribui cu siguranţa la formarea lor ca oameni.
Tianu: La mine sunt aproape 12 ani de când am luat drumul Americii în 2004. Sunt de acord că de departe poţi să vezi lucrurile bune din România, mai uşor decât le putem vedea aici. Şi mândria de a fi român, într-un sens bun şi autentic – legătura cu ţara, dorinţa de a face ceva bun pentru „acasă”. Şi nu e vorba doar despre tineri, ci despre întreaga diaspora.
Se încarcă comentariile...
