Elevii vor să studieze educaţie juridică, financiară şi pentru sănătate. Sunt obligaţi să facă, în schimb, opţionale de  matematică, română sau biologie

Deşi elevii îşi doresc materii opţionale care să îi pregătească pentru viaţă şi care să le faciliteze accesul pe piaţa muncii, aceştia ajung să studieze tot materiile obligatorii cum sunt româna, matematica sau biologia. Aceasta este concluzia unei întâlniri care a avut loc joi, în cadrul căreia a fost dezbătută importanţa introducerii unor opţionale precum educaţie pentru sănătate, educaţie juridică şi financiară în curricula de învăţământ.

Spre exemplu, în prezent, opţionalul de educaţie financiară este introdus în programa şcolară pentru nivelul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, dar se pare că, cel puţin potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), Horia Oniţă, profesorii de la clasă nu au pus prea mare preţ pe ea. Acelaşi lucru îl susţine şi despre opţionale precum educaţia pentru sănătate, cea pentru mediu sau cea juridică.

Concret, Horia Oniţă a subliniat că şcolile aleg ca materii opţionale tot specialităţi clasice, respectiv matematica, româna sau biologia în detrimentul unor opţionale care „ar pregăti elevul pentru viaţă şi pentru integrarea pe piaţa muncii”. La baza acestor afirmaţii stă chiar un studiu făcut de CNE, a arătat reprezentantul elevilor.

„Un studiu realizat de noi, pe 7.000 de elevi, arată că din cele patru module care se află astăzi în dezbatere, trei dintre ele, respectiv educaţia pentru sănătate, educaţia juridică şi educaţia financiară au fost chiar în topul intereselor elevilor. Mai mult decât atât elevii au spus că vor să cunoască aceste elemente, doar că în şcoala din România nu ajung să fie abordate şi sunt nemulţumiţi că din opţionale se aleg matematica, româna, biolgia, materiile clasice, şi în niciun caz nu se aleg materiile care ar aduce alt interes, alta avantaje pentru elevii din România. Ar trebui o dezbatere reală între părinţi, profesori şi elevi pentru a vedea care sunt interesele elevilor. Considerăm că ar trebui să acordăm în planul cadru o plajă mult mai largă cestor materii. un program mai lejer şi care să ajute pe elev pentru integrarea pe piaţa muncii şi pentru viaţă”, a spus preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia Oniţă.

Educaţia juridică, utilă sau nu?

Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Adrian Baboi-Stroe, subliniază că vede educaţia juridică mai mult în zona informală sau, în orice caz, nu trebuie să se forţeze zona curriculară în condiţiile în care aceasta este una „destul de aglomerată”, a precizat specialistul.

La rândul său, judecătorul Cristi Danileţ consideră că este extrem de important ca elevii să afle ce înseamnă o sală de judecată, un proces, cât de importantă este respectarea autorităţii, dar şi ce înseamnă diferenţa dintre libera exprimare şi insultă sau calomnie. Acesta a dat ca exemplu cazul elevului care a fost dat în judecată de către un profesor, pentru că i-a adresat cuvinte obsecene pe facebook.

33% din băieţii de 15 ani au deja raporturi sexuale

În ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate, un studiu comportamental efectuat în perioada 2014-2015, la copiii cu vârste cuprinse între 11-13-15 ani, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), arată o serie de concluzii care i-au speriat pe specialişti. Astfel, studiul relevă că, în cazul igienei orale, mai puţin de jumătate din elevii din România se spală mai mult de o dată pe zi pe dinţi pe zi. 

La categoria de vârstă de 14 ani, aproape 40% din băieţi şi 20% dint fete declară că au început să consume alcool la 13 ani sau înainte. Totodată, 19,02% din adolescenţii fumători au început să fumeze înainte de 13 ani, în timp ce la 15 ani, 33% din băieţi şi 11% din fete raportează că au avut relaţii sexuale.

În urma discuţiilor de la masa de dezbatere a reieşit că elevii au activităţi legate de protecţia mediului cel mai adesea în perioada ”Şcoala altfel”, fără a fi educaţi în sensul dezvoltării durabile, fără a şti ce înseamnă economia verde, managementul deşeurilor sau biodiversitatea.

Curaj: „Sunt aici să ascult, pentru a vedea unde este masă critică”

Dezbaterea, la care au participat mai multe organizaţii non-guvernamentale, a avut rol consultativ, iar Ministerul urmează să preia propunerile pentru a găsi o modalitate a integra modulele care prezintă cel mai mare interes în modificările generale din sistemul de învăţământ. 

„Sunt aici să ascult, pentru a vedea unde este masă critică. Aş vrea să vedem dacă în ideea de resurse educaţionale deschise am putea să oferim din ce în ce mai mult profesorilor, celor care vor să se ducă mai aproape de o educaţie personalizată şi să folosescă mai bine acel 25% din spaţiul de flexibilitate la dispoziţia profesorului şi spaţiul de flexibilitate la nivelul şcolii, astfel încât să alimentăm cu lucruri făcute. Odată cu curriculumul o să anunţăm şi o iniţiativă de acces deschis la resurse educaţionale cu care vom merge de-acum încolo”, a declarat Adrian Curaj, ministrul Educaţiei.

Evenimentul de joi a fost primul dintr-o serie care are scopul de a fixa cadrul pentru discutarea sltor potenţiale discipline opţionale pentru ciclul gimnazial, dar şi pentru alte teme de interes în zona educaţiei.

La rândul său, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, a declarat:  „Intenţia noastră este ca aceasta să fie prima întâlnire dintr-o serie de întâlniri, cu scopul de a crea cadrul pentru discutarea altor potenţiale materii opţionale pentru ciclul gimnazial. (...) Am observat că se simte nevoia echilibrării unor decizii, astfel încât pe de o parte curriculumul să nu se aglomereze, respectiv să fie calibrate aceste opţionale de aşa manieră încât să permită alegerea dintr-o paletă largă de teme”. 

Opţionalele trebuie să corespundă intereselor şi nivelului de vârstă al elevilor

În cadrul discuţiilor s-a conturat concluzia că segmentul de opţionalitate din cadrul curriculumului naţional constituie un cadru legitim de introducere şi de studiere în şcoală, în anumiţi ani de studiu, a tematicilor de interes care corespund cel mai bine nivelului de vârstă al elevilor. Colaborarea cu părinţii este decisivă pentru a asigura legitimitatea studiului problematicii şi conţinutului curricular, recunoscut ca dezirabil pentru studiul elevilor. În acest context, invitarea unor specialişti de la nivel local/judeţean poate contribui la fundamentarea opţiunilor şcolii, la luarea unor decizii informate şi eventuala participare la implementarea unui curs opţional.

Consultarea publică de astăzi a reunit peste 50 de reprezentanţi ai societăţii civile, ai elevilor, ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar şi ai părinţilor.