Elevii au dreptul de a protesta şi de a da feedback profesorului de la clasă, însă rareori se întâmplă acest lucru. Experţi: elevilor le este frică de profesori

Elevii au dreptul de a protesta şi de a da feedback profesorului de la clasă.

În contextul începerii noului an şcolar, Adevărul a realizat o sinteză cu principalele drepturi şi obligaţii ale actori implicaţi (elevii, dascălii şi părinţii), prevăzute în ordinul de ministru. Din nefericire, specialiştii afirmă că multe dintre reguli rămân doar pe hârtie. De exemplu, elevii rareori ajung să îşi exercite anumite drepturi precum cel de a da feedback profesorului. Astfel, dascălul ajunge să se creadă stăpân în clasă.

Potrivit statutului elevului, aprobat prin ordin de ministru anul trecut, elevii pot cere, în cadrul unităţilor de învăţământ, să le fie recunoscut dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii, precum şi la protecţia datelor personale. În consecinţă, sancţionarea şcolarilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei este o practică interzisă expres prin statut.

De asemenea, şcolarii au dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin intermediul unor fişe anonime, fără ca aceasta să le afecteze în vreun fel raporturile cu cadrul didactic evaluat. În plus, ei pot solicita comunicarea rezultatelor de la evaluările scrise de la clasă în maximum 15 zile lucrătoare, rezultate pe care le pot contesta, personal sau prin intermediul părinţilor, tutorelui ori susţinătorului legal. Nici notele din catalog nu mai pot fi consemnate de profesori înainte ca elevul să fie informat cu privire la acestea.

Deţinerea unui telefon mobil de către elev nu este sancţionată de statut, ci doar folosirea acestuia fără permisiunea cadrului didactic. În plus, elevii n-au dreptul să înregistreze activitatea didactică fără permisiunea expresă a profesorului, iar multiplicarea unor materiale rezultate din activitatea de înregistrare nu este permisă fără acordul lui. Reamintim că ministrul Educaţiei Liviu Pop a venit cu propunerea ca telefoanele elevilor şi profesorilor să fie depozitate într-un spaţiu separat  pe tot parcursul orelor, fără a a explica dacă acest spaţiu va fi în afara clasei sau nu.

Tot în statutul elevului este prevăzut şi dreptul de a protesta, singura condiţie impusă  fiind ca manifestaţiile elevilor să nu stânjenească desfăşurarea cursurilor. Continuând în spiritul constituţional, statutul prevede, de asemenea, că accesul la educaţie trebuie să fie gratuit şi garantat, în mod nediscriminatoriu.

Există însă şi anumite interdicţii pentru elevi precum participarea la jocurile de noroc, consumul şi deţinerea de droguri, ţigări, băuturi alcoolice sau substanţe interzise. De asemenea,şcolarilor le este interzis să incite la violenţă. În cazul în care nu respectă aceste reguli,  sancţiunile aplicate elevului pot fi observaţia individuală, mustrarea scrisă, retragerea temporară ori definitivă a bursei de care beneficiază, mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi  unitate de educaţie, preavizul de exmatriculare şi, în final, exmatricularea.

Care sunt drepturile şi interdicţiile cadrelor didactice

Personalul didactic din învăţământul preuniversitar are drepturile şi obligaţiile prevăzute, în principal, în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în Ordinul MENCS nr. 5079/2016. Potrivit documentului, citat de avocat.net, în timpul orelor de curs, cadrele didactice au dreptul de a nu fi deranjate de nicio autoritate şcolară sau publică, cu excepţiile prevăzute de lege. Tot în spiritul dreptului la securitate al profesorului, acesta are dreptul de a nu fi înregistrat audio şi/sau video în timpul activităţii didactice.

Pe lângă obligaţia principală de instruire şi educaţie, cadrele didactice trebuie să vegheze asupra siguranţei elevilor pe tot parcursul activităţilor şcolare şi extraşcolare. Ele nu pot aplica pedepse corporale şi nu pot agresa verbal, fizic sau emoţional elevii. Calitatea prestaţiei didactice şi evaluările de la clasă trebuie să rămână independente de orice tip de avantaje primite în aceste scopuri. În plus, profesorii au, de asemenea, şi obligaţia de sesizare a instituţiilor de asistenţă socială/educaţională specializată şi de protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului/elevului de care află.

Personalul didactic răspunde disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce îi revin potrivit Contractului Individual de Muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform prevederilor Legii nr. 1/2011. Sancţiunile disciplinare prevăzute sunt: observaţia scrisă, avertismentul, diminuarea salariului de bază, suspendarea, pe o perioadă de trei ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice, de conducere, de îndrumare sau de control, destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare sau de control şi, în final, desfacerea disciplinară a Contractului de Muncă.

Drepturile şi Obligaţiile Părinţilor

Drepturile şi obligaţiile părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor se regăsesc, de asemenea, în Ordinul MENCS nr. 5079/2016. Cu ocazia înscrierii elevului în registrul matricol unic, părinţii încheie cu şcoala un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale acestora. Actul normativ sancţionează părinţii care aleg să nu-şi înscrie copiii la şcoală pentru perioada învăţământului obligatoriu cu o amendă între 100 şi 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunităţii. Tot părinţii sunt cei care trebuie să se asigure şi că elevul frecventează orele de curs.

Trebuie ştiut, de asemenea, faptul că părinţii au dreptul, în limitele legii, să decidă cu privire la unitatea de învăţământ unde va studia copilul lor. Aceştia au dreptul şi, totodată, obligaţia să se intereseze periodic (măcar o dată pe lună) de situaţia şcolară a copilului. Cu toate acestea, accesul părinţilor în unităţile de învăţământ nu se poate face decât în anumite situaţii: atunci când părintele a fost convocat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul unităţii; atunci când desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice; dacă a depus o cerere în acest sens la secretariatul unităţii; atunci când participă la întâlnirile programate cu un cadru didactic. În plus, consiliul de administraţie al şcolii mai poate stabili pentru procedura de acces în unitate şi alte situaţii decât cele menţionate anterior.

Experţi: Legea nu se potriveşte cu practica

Experţii din Învăţământ explică faptul că deseori legile funcţionează mai degrabă în favoarea profesorilor, decât pentru interesul principalilor beneficiari şi-anume: elevii. „Ei nu prea au curaj să protesteze de frică să nu primească o notă slabă, sau mai rău să rămână corigenţi. De regulă, elevul este la mâna profesorului. Acesta are ultimul cuvânt. Dacă dascălul vrea să te încurce cu nişte întrebări mai dificile pentru că are ceva personal cu tine,  o poate  face foarte lejer chiar dacă potrivit legii, acesta poate fi sancţionat. Acest lucru se întâmplă pentru că singurul organism care care poate cere sancţionarea profesorilor sunt chiar colegii lui. Mai exact, aceştia alcătuiesc o comisie , la cererea directorului sau a Consiliului de Administraţie pentru a analiza şi a stabili dacă profesorul cu pricina a făcut abateri de la lege“,  a explicat Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei „EDU CER“.

Sancţionarea dascălului are loc doar în cazuri extreme, a mai adăugat acesta. „Eu când am fost directorului unei unităţi şcolare am reuşit să obţin sancţionarea sau demiterea unor profesori doar pentru lucruri foarte grave precum consumul de alcool în cancelarie sau că au fraudat pontajul. Eu am avut tupeu, le-am spus  că dacă nu pleacă, chem Poliţia“, a mai declarat Ştefan Vlaston.

„Chestiunea cu supravegherea elevilor este ceva mai complicată. În sensul în care, în pauze, este greu pentru cei trei profesori de serviciu să supravegheze, în mod real, sute de copii. Pe de altă parte, nici nu vrei ca elevii să se simtă incomfortabil din cauza unui exces în supraveghere. Până la urmă, în pauză aceştia ar trebui să se relaxeze, nu să se simtă urmăriţi“, a conchis preşedintele Asociaţiei „EDU CER“.

Ambivalenţa aplicată în vederea respectării legilor cu privire la desfăşurarea procesului didactic este confirmată şi de Luminiţa Costache, specialist în Educaţie la Unicef România. „Educaţia este un serviciu public. Prin urmare, este normal să vină atât cu drepturi cât şi cu responsabilităţi  pentru toţi actorii implicaţi, indiferent că vorbim de elevi, părinţi sau profesori. E important ca fiecare categorie să  conştientizeze acest lucru pentru a asigura un seviciu educaţional calitativ. De multe ori există tendinţa de a vedea numai o parte din acest sistem de reguli. De exemplu, profesorii au tendinţa de a avea în vedere doar obligaţiile pe care elevul le are faţă de acesta, nu şi drepturile“, a evidenţiat Luminiţa Costache.

Şi reprezentanţii elevilor par să fie de aceeaşi părere. „La nivel naţional există o mare problemă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor elevilor. Acestea nu sunt respectate fie pentru că elevii nu ştiu de ele, fie ştiu de acestea, dar nu au curaj să le invoce din cauza unor eventuale sancţiuni exercitate de profesorul de la catedră“, a afirmat Ioana Băltăreţu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE).