De ce se bat copiii la şcoală? Care e rolul dascălilor şi cum ar trebui să influenţeze comportamentul violent

Profesorii ar trebui să fie formaţi pentru a înţelege de ce sunt copiii agresivi

Formarea iniţială precară a profesorilor, ignorarea nevoilor elevilor, dar şi absenţa programelor de relaxare în şcoală duc la violenţe extreme în rândul tinerilor, arată experţii. În ultima perioadă mai mulţi elevi au fost bătuţi în interiorul unităţilor de învăţământ de alţi colegi de-ai lor. Camerele de luat vederi sau ameninţările cu exmatricularea nu-i mai impresionează de mult pe tinerii români.

La rândul lor, atât psihologii, cât şi directorii unităţilor de învăţământ consideră că degeaba există paznici şi camere de luat vederi în şcoli, dacă profesorii, dar şi managerii şcolilor nu sunt educaţi să comunice cu elevii ca să înţeleagă problemele pe care le ascunde comportamentul agresiv al unora dintre aceştia.

Mai mult, supravegherea video nu ar rezolva problema de fond, întrucât misiunea şcolii este de a împiedica producerea violenţelor nu de a le monitoriza, susţin experţii.

Teoretic, fiecare membru al unei unităţi de învăţământ, de la portar, la femeia de serviciu, profesorul la clasă sau director trebuie să fie implicat în comunicarea cu elevul şi înţelegerea problemei de fond care îl deranjează pe acesta. Cel puţin aşa susţine directorul Centrului municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE), Aurelia Stănculescu. 

„Fiecare copil are o sumedenie de factori în spate care îi determină comportamentele violente. Fiecare clasă are un design al ei, astfel încât fiecare caz trebuie tratat individual. Sunt copii care instigă la violenţă, dar asta înseamnă că au anumite nevoi nerezolvate care îi determină să iasă în evidenţă într-un fel sau altul. Şcoala trebuie să îşi cunoască elevii, să le înţeleagă nevoile, să răspundă, în măsura în care poate, nevoilor acestora şi apoi să înceapă modelarea lor socială. Câtă vreme şcoala nu cunoaşte ce nevoie are copilul care manifestă comportamente violente, el se va manifesta în continuare la fel, iar instituţia nu va şti ce metode sunt potrivite pentru a-l disciplina, în termenii pozitivi ai cuvântulu”, explică psihologul.

De asemenea, psihologul Mihai Copăceanu, arată că în cazul unui fenomen de grup, precum bullying-ul, rolul psihologului devine obligatoriu. „Psihologul poate analiza situaţia, poate crea hărţi conceptuale cu relaţiile dintre elevi si poate interveni pentru fiecare caz. Altfel, cazurile se impun a se trata la nivel individual”, subliniază acesta.

Cine sunt elevii agresivi?

Potrivit directorului CMBRAE, cei mai mulţi copii violenţi sunt cei care încearcă să atragă atenţia, au nevoie de atenţie, iar acesta este semn că în mediul familial nu li se dă atenţie.

„Se simt neimportanţi pentru adulţii semnificativi din viaţa lor, atunci vor să devină semnificativi pentru cei pe care îi au în proximititate, la şcoală, în grupul de prieteni. Copii cu parametri bio-psiho-sociali normali, dar care au comportamente indezirabile la un moment dat, pentru că nu sunt aşa constant, se întâmplă ceva, ca şi cum cineva a apăsat pe un trăgaci, poate fi o privire a unui coleg, o injurie, poate fi un gest”, mai explică reprezentantul Centrului de Asistenţă Educaţională.

Totodată, potrivit directorului Şcolii gimnaziale Ferdinand I, Violeta Dascălu, violenţele apar în primul rând din cauza modelului familial, a presiunii şi a neîmplinirilor elevilor.

„Copiii copiază de la părinţi comportamente şi reacţii. Dacă se ţipă la copil acasă, acesta va ţipa la rândul lui la colegi, pentru că percepe ţipatul ca pe un comportament firesc. Aşa se întâmplă şi cu lipsa respect sau bătaia”, a explicat profesoara. 

Profesorii trebuie să educe, în schimb doar transmit informaţii

În acest moment singura modalitate prin care absolvenţii de studii superioare sunt pregătiţi pentru a deveni profesori este modulul psihologic, însă directorul CMBRAE susţine că acesta îi formează precar pe profesori, astfel încât aceştia intră neinstruiţi pentru practică, pentru managementul clasei şi a violenţelor. Mai mult, profesorii sunt şi dezinteresaţi de elevi. 

„Profesorii nici nu îşi pun problema să îi cunoască pe elevi în toată complexitatea lor. Ei îşi pun problema doar să transmită conţinutul disciplinei pe care o predau şi să fie la zi cu programa, dar noi nu facem doar instrucţie în învăţământ” Aura Stănculescu   Centrul municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

„Ţine de formarea iniţială din facultate. Ar trebui mai multă practică, ar trebui să înveţe despre managementul clasei, dar modulul psihopedagogic nu îi pregăteşte destul. Managementul clasei, înţelegerea nevoilor copilului sunt lucrurile cu care un profesor trebuie să vină deja echipat când intră în sistem, dar nu are practică, mai mult teorie, iar asta nu este în regulă. Profesorii nici nu îşi pun problema să îi cunoască pe elevi în toată complexitatea lor. Ei îşi pun problema doar să transmită conţinutul disciplinei pe care o predau şi să fie la zi cu programa, dar noi nu facem doar instrucţie în învăţământ. Sistemul este de educaţie, educaţia este prima componentă a activităţilor noastre, după care ne predăm conţinutul de specialitate. Instrucţia, fără haina educaţiei, nu are susţinere pe termen lung”, arată Aura Stănculescu.

Comisie de prevenire pe hârtie

Psihologul Mihai Copăceanu susţine că, teoretic, fiecare şcoală are o Comisie de prevenire a violenţei, în schimb membrii acestora se rezumă doar la a se întruni când apare un incident, nicidecum nu merg la fondul problemei. 

„Pe hârtie fiecare şcoală este obligată să aibă o Comisie de prevenire a violenţei, sa aibă un program antiviolenţă, la nivel de inspectorat asemenea, ori în mod practic comisia se întruneşte cu ocazia unor incidente şi rar vedem câteva campanii antiviolenţă, care de fapt, sunt nişte prezentări susţinute de poliţistul de proximitate în colaborare cu psihologul scolii”, subliniază psihologul şcolar.

Mai mult, potrivit acestuia, în România, avem un model de înţelegere simplist pentru administrarea unui caz de violenţă.„Regulamentele şcolare îl sancţionează pur şi simplu pe elevul violent şi nu încearcă să înţeleagă fenomenul în sine”, dezvăluie Copăceanu. 

La Şcoala „Ferdinand I”, profesorii fac dezvoltare personală

Directorul Şcolii generale „Ferdinand I”, Violeta Dascălu, consideră că profesorii trebuie formaţi pentru a-şi putea gestiona clasa şi pentru a găsi soluţii. Acesta este motivul pentru care a încheiat mai multe parteneriate cu instituţii de învăţământ, de stat sau private, asociaţii şi voluntari. Violeta Dascălu a înţeles că problemele elevilor nu se rezolvă decât cu profesori care îşi înţeleg propriile emoţii, aşa că aceştia fac dezvoltare personală în şcoală.

„Şi profesorii pot avea probleme nerezolvate, şi ei au un potenţial de a se manifesta în mod necontrolat. Noi am început să facem dezvoltare personală în şcoală, plecăm de la emoţii, până la cum traversez o traumă. Mi-am dat seama că trebui să ajung la profesori şi la părinţi, pentru a ajunge la copii”, a povestit directoarea şcolii. 

Pe de altă parte, spune aceasta, „facem jocuri de rol cu copiii, spectacole de teatru în care au componenta comportamentelor nepotrivite. Colaborăm cu Poliţia Română, facem lucruri concrete cu copiii şi profesorii. Studii de caz...Dezbatem, creăm discuţii”.

„Dacă copiii văd că nu te implici, vor continua agresiunile”

La rândul lui, directorul Şcolii generale 162, Dorin Stoican, susţine că în cazul unui conflict trebuie intervenit imediat, iar comunicarea sinceră este cel mai bun mod de a te implica. 

”Dacă nu intervii imediat, conflictul poate escalada. De asta eu ţin uşa mereu deschisă, copiii pot veni oricând la mine. În cazul în care profesorul şi dirigintele nu găsesc soluţii, atunci pot veni la mine. Îi ascult. Copiii au nevoie de ghidaj. Dacă văd că nu te implici sincer, atunci ei vor continua, nu vor înţelege ce au greşit, de ce”, este de părere Dorin Stoican.

Vaslui: Anchetă la un liceu, după ce un elev a fost bătut de doi colegi în clasă. Poliţia face cercetări

Cel mai recent caz pe agresiune în şcolaă a avut loc la Vaslui unde acum conducerea Liceului ”Ştefan Procopiu” a declanşat o anchetă internă după ce un elev de clasa a IX-a a fost bătut cu pumnii şi picioarele în cap de către doi colegi în sala de clasă.

Potrivit reprezentanţilor Liceului ”Ştefan Procopiu” Vaslui, incidentul s-a petrecut într-o pauză, doi elevi ai unităţii de învăţământ intrând într-o sală de clasă unde au început să-l bată cu pumnii şi picioarele în cap pe un alt elev.

O profesoară care avusese oră în clasa respectivă a intervenit pentru a-i opri pe agresori, în sprijinul acesteia venind şi jandarmii care asigurau paza unităţii de învăţământ. Ulterior, cei doi agresori au reuşit să fugă de la şcoală, urmând ca aceştia să dea declaraţii în faţa conducerii liceului.

După incident, elevul agresat le-a spus cadrelor didactice că mai fusese lovit de alţi doi adolescenţi cu o pauză înainte, în faţa unităţii de învăţământ, când a mers la magazinul din apropierea liceului.

”Între elevul lovit şi agresori este un conflict mai vechi, de aproximativ două săptămâni. Acum, noi vom aplica regulamentul şcolar, în sensul că-i vom sancţiona atât pe agresori, cât şi pe victimă, având în vedere că aceasta ar fi provocat scandalul. Toţi trei frecventează învăţământul obligatoriu astfel încât sancţiunea aplicată va fi de mustrare scrisă, iar pentru unul dintre ei se va suspenda bursa socială pe o perioadă de una-două luni”, a declarat, vineri, pentru News.ro directorul Liceului ”Ştefan Procopiu”, Aurel Dumitru.

Poliţiştii vasluieni au început, vineri, o anchetă în acest caz.