Cum influențează copilăria petrecută în natură viața adulților. Un studiu arată ce schimbări de comportament au loc
0Un studiu recent realizat în Austria arată că persoanele care au petrecut timp îndelungat în copilărie în spații albastre și verzi (aproape de ape ori parcuri și păduri) sunt mai conectate cu natura ca adulți și dezvoltă comportamente „pro-mediu”.
O cercetare publicată de Journal of Environmental Psychology oferă noi informații despre modul în care copilăria petrecută în mijlocul naturii influențează comportamentul oamenilor față de mediu.
Copilăria aproape de ape și păduri dezvoltă atașarea de natură
Studiul, realizat în Austria, arată că persoanele care au petrecut copilăria în „spații albastre”, în apropierea râurilor, lacurilor sau a mării, ori în „spații verzi”, aproape de păduri, dealuri și parcuri sunt mai implicați în protejarea ecosistemelor, reciclare, reducerea poluării și conservarea peisajelor naturale.
„Studiul condus de Patricia Stehl și colegii săi a încercat să investigheze ce factori influențează dacă oamenii se implică în aceste comportamente pro-mediu. Cercetătorii au observat că expunerea în copilărie la spațiile albastre ar putea stimula o conexiune emoțională mai profundă cu natura, care ar putea apoi încuraja comportamente responsabile față de mediu la vârsta adultă”, informează psypost.com, o publicație dedicată celor mai recente descoperiri în psihologie și neuroștiință.
Pentru a explora acest lucru, cercetătorii au adunat date de la 2.370 de adulți austrieci, cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani, bărbați și femei. Participanții au fost invitați să descrie diferite aspecte ale comportamentului lor față de mediu. Acestea au inclus acțiuni pro-mediu, amintiri ale expunerii la spațiu albastru din copilărie, frecvența vizitelor recente în spațiile albastre și verzi și sentimentele lor de conexiune cu natura, care au fost măsurate.
„Rezultatele au arătat că participanții care și-au amintit vizite frecvente în spațiile albastre în timpul copilăriei au raportat sentimente mai puternice de conexiune cu natura și vizite mai dese în natură la vârsta adultă. Aceste sentimente de conexiune cu natura, la rândul lor, au fost asociate cu o probabilitate mai mare de a se implica în comportamente pro-mediu”, arată cercetarea publicată de Journal of Environmental Psychology.
Cercetătorii au testat un model statistic care a propus o relație cauzală: expunerea în copilărie la spațiile albastre întărește conexiunea cu natura la vârsta adultă, ceea ce duce apoi la mai multe vizite la peisaje naturale, ducând în cele din urmă la mai multe comportamente pro-mediu.
Femeile, mai interesate de a proteja mediul
Rezultatele au susținut acest model, indicând faptul că este posibilă calea de la expunerea în copilărie la spațiile albastre la ecologismul adulților. Potrivit studiului, femeile au raportat mai multe comportamente pro-mediu decât bărbații, deși bărbații au raportat vizite mai frecvente în spațiile verzi.
De asemenea, persoanele fără loc de muncă au manifestat comportamente pro-mediu mai puternice decât cei angajați, deși angajați și pensionari au raportat sentimente mai puternice de conexiune cu natură. Participanții din familiile cu venituri mai mari au petrecut mai mult timp în natură în comparație cu cei din gospodăriile cu venituri mai mici.
„Detașarea tot mai mare de lumea naturală poate împiedica dezvoltarea conexiunii cu natură și a comportamentului pro-mediu. Oferim dovezi pentru o relație pozitivă între expunerea (reamintită) în spațiul albastru din copilărie și comportamentul pro-mediu la adulți, care poate fi explicată parțial prin conexiunea cu natura a adulților și vizitele recente în natură. Aceste relații au fost găsite într-un eșantion mare eterogen din Austria fără ieșire la mare, evidențiind importanța spațiilor albastre interioare, în comparație cu cele de coastă mai frecvent studiate”, au concluzionat autorii studiului, numit „De la expunerea în spațiul albastru din copilărie la mediul înconjurător pentru adulți: rolul conexiunii cu natură și al contactului cu natura”.
Studiul pune în lumină legăturile dintre vizitele din copilărie în spațiile albastre și comportamentele pro-mediu la vârsta adultă, însă asocierile raportate au fost detectabile numai datorită dimensiunii mari a eșantionului, arată autorii cercetării.
Studiile arată alte beneficii ale ieșirilor în natură
Pe lângă comportamentele pro-mediu, copilăria petrecută în mijlocul naturii, fie că este vorba de apropierea apelor, fie în zonele verzi, oferă mai multe beneficii, arată rezultatele altor cercetări realizate în ultimii ani.
Potrivit nature.org, natura oferă numeroase avantaje pe tot parcursul vieții în ceea ce privește sănătatea fizică, sănătatea mintală și competența academică. O expunere sănătoasă la vitamina D promovează sănătatea oaselor și ajută la minimizarea problemelor legate de diabet și boli de inimă. Chiar și jocul cu noroi s-a dovedit că reduce nivelul de anxietate și stres la copii.
„Introducerea diferitelor medii naturale copiilor îi poate ajuta să gândească dincolo de împrejurimile lor imediate și să construiască perspective bine rotunjite. Învățarea și educația bazate pe natură îmbunătățesc performanța școlară și gândirea critică a copilului. Când copiii nu ies în aer liber, ei pierd experiențe valoroase care le pot îmbogăți dezvoltarea fizică, cognitivă și mentală”, informează nature.org,
Un studiu din 2018 în Marea Britanie, citat de aceeași publicație, a arătat că în prezent copiii petrec aproximativ patru ore afară pe săptămână, cu aproximativ 50 la sută mai puțin decât petreceau părinții lor când erau copii.
Se încarcă comentariile...
