Coșmarul multor elevi devine realitate: toți vor da Bacul la Matematică sau Științe. „O regulă care îi va obliga să gândească”
0Elevii care vor intra în clasa a IX-a începând cu anul școlar 2025-2026 vor susține Bacalaureatul la Matematică sau Științe, indiferent de profilul ales, potrivit noii legi a învățământului preuniversitar. Cu o deosebire: cine nu învață în timpul liceului Matematica intensiv, va da o probă mai simplă, un test scris care să le verifice noțiunile de bază.
Profesoara de Matematică Denisa Tănăsescu a precizat pentru „Adevărul” că această modificare este mai mult decât binevenită, căci îi ajută pe copii să-și dezvolte gândirea logică și critică. „Un elev care studiază Matematică își antrenează gândirea concretă, își antrenează creierul și reușește cu ușurință să facă tot felul de conexiuni. Își ține, practic, mintea „în priză”. Este o măsură foarte bună și necesară, căci Matematica le ține mintea trează, îi scoate din hibernare”, ne-a mărturisit profesoara.
Dascălul consideră că, de-a lungul anilor, Matematica predată elevilor la școală a devenit din ce în ce mai ușoară. „Trebuie să fim mai serioși. Nu se compară admiterea pe care am dat-o eu cu admiterea care se dă acum. Înainte, chiar se făcea carte. Acum, cel puțin din punctul de vedere al cunoștințelor la Matematică, elevii au scăzut foarte mult. Cunosc elevi de clasa a XII-a care nu știu să lucreze exerciții de clasa a V-a. Dar există și adulți în toată firea care nu știu să facă adunări și scăderi, nu știu să ducă o frază coerentă la bun sfârșit”, a mai declarat dascălul.
Prof. Denisa Tănăsescu este de părere că nu trebuie să ai o înclinație aparte către științele exacte pentru a cunoaște lucruri de bază din Matematică, Biologie, Fizică sau Chimie: „Nu trebuie talent aici. Căci elevilor li se predau astăzi noțiuni foarte ușoare”. Dascălul ne-a spus că elevii care vor intra în clasa a IX-a și pe care îi așteaptă Bacalaureatul inclusiv la Matematică sau Științe vor trebui să pună serios burta pe carte și osul la treabă: „Iar în clasă, la ore, profesorii ar trebui să pună mai mult accentul pe matematica aplicată. Elevii sunt bombardați cu prea multă teorie. Nu avem și ceva palpabil de oferit. Și de aceea se și înstrăinează de această materie”.
Denisa Tănăsescu ne-a mărturisit că Matematica nu îi atrage pe copii și din cauza analfabetismului funcțional de care suferă aceștia: „Ei citesc cerința unui exercițiu, dar nu o înțeleg. Și atunci cum să rezolve ceva ce nu înțeleg?”
Și profesorii vor trebui să depună eforturi mai mari
Am întrebat-o pe profesoară dacă nu cumva această reglementare i-ar pune nu numai pe elevi în dificultate, ci și pe profesori. „Profesorii de Matematică cu ore la profilul uman vor trebui să depună și ei eforturi mari. Pentru că vor trebui să ridice nivelul elevilor în așa fel încât aceștia să ia Bacalaureatul. Responsabilitatea dascălilor va crește. Pe de altă parte, nu este și obligatoriu ca toată lumea să ia Bacalaureatul. Mingea se află în terenul copiilor, cum s-ar spune. Înveți, treci examenul. Nu înveți, nu-l iei. Este simplu”, a fost răspunsul ei.
Dascălul ne-a mărturisit că, odată ce au ajuns la liceu, mulți elevi nu mai învață nimic. Dar când vor avea examenul în față, atunci o să li se deschidă și apetitul pentru învățat. Vor strânge rândurile. Se vor mobiliza.
Odată cu creșterea numărului de elevi care vor trebui să susțină examen la Matematică va crește și cererea pentru meditații. „Meditațiile, în primul rând, înfloresc din lenea copiilor de a învăța ce li se predă la școală și de a aprofunda acasă, singuri, fără ajutor. Apoi, este vorba și despre dezinteresul unor profesori care nu au ce să caute la catedră. Pădure fără uscaciuni nu se poate”, a mai declarat profesoara. Aceasta consideră că fenomenul meditațiilor va exploda în următorii ani: „Va crește cererea odată cu numărul copiilor care vor da examen”.
Dascălii cer schimbări urgente în sistemul de educație: „Așa nu se mai poate”
Discutând în contextul românesc actual, fenomenul generalizat al meditațiilor este dăunător, consideră și profesorul Marius Perianu, coordonatorul lotului olimpic de juniori la Matematică. În urmă cu ceva ani, ne-a declarat acesta, meditațiile aveau ca scop pregătirea orientată spre un anumit tip de examen, cu un format specific, de regulă de admiterea la facultate. „Ceea ce era cumva de înțeles, dat fiind că școala nu poate acoperi toate tipurile de examen. Astăzi, părinții trimit la meditații copii de vârste din ce în ce mai fragede și imediat după prima dificultate întâlnită în școală. Ei uită că trecerea la un alt ciclu de învățământ aduce cu sine provocări noi, care, cel puțin pentru început, necesită un timp suplimentar dedicat învățării. Altfel spus, elevul aflat față în față cu o materie nouă, nu are nevoie de o rețetă, de un panaceu universal, cum sunt considerate azi meditațiile, ci are nevoie să petreacă niște ore în plus, cu caietele și cărțile în față, pentru a se acomoda”, a precizat prof. Marius Perianu.
Sigur, ca părinte poți intra repede în panică atunci când copilul propriu are dificultăți la școală, dar soluția nu constă în „a-i da repede o pastilă ca să-i treacă durerea” – ceea ce fac azi meditațiile, ci de a te asigura, prin comunicare cu școala, cu dirigintele, că în procesul de învățare au fost parcurși toți pașii în mod corespunzător. „A crede că o meditație de două ore poate acoperi ceea ce se predă la școală în patru sau cinci ore, plus timpul dedicat temelor și învățării acasă, este greșit”, ne-a mai spus profesorul.
Denisa Tănăsescu trage un mare semnal de alarmă: elevii învață doar pentru examenele naționale, însă informația acumulată se risipește. „Trebuie schimbată programa, trebuie să ne orientăm către sistemul de educație din afară, care funcționează foarte bine, să adaptăm școala românească, s-o reinventăm, căci așa nu se mai poate”, concluzionează aceasta.
Se încarcă comentariile...
