Copiii de care România vrea să uite. Sunt 112 şcoli defavorizate, lăsate în afara finanţării PNRR

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Copil care învaţă într-o şcoală defavorizată din România FOTO Asociaţia Human Catalyst
Copil care învaţă într-o şcoală defavorizată din România FOTO Asociaţia Human Catalyst

Banii europeni vor ocoli sute de şcoli dezavantajate, avertizează Asociaţia Human Catalyst, care cere o reacţie urgentă a Guvernului României. Asociaţia spune că şcolile cele mai vulnerabile sunt excluse de a fi sprijinite cu bani din PNRR pentru a-şi diminua decalajele.

Pe acest fond, Asociaţia Human Catalyst demonstrează că în programele naţionale, şcolile cele mai dezavantajate sunt excluse de la şansa de a fi sprijinite cu bani din PNRR pentru a-şi diminua decalajele.

Organizaţia este cunoscută mai ales pentru documentarea „Fenomenului Brăila" (care demonstrează cum sunt excluşi copii de la educaţie) şi a realizat pe baza datelor statistice oficiale un raport lansat marţi, 9 februarie, ce conţine o ierarhie a celor mai dezavantajate 750 de şcoli din România în anul 2020. Numărul acestora vine în balanţă cu cele 750 de unităţi de învăţământ ce urmează a fi selectate de către Ministerul Educaţiei şi finanţate în cadrul PNRAS, până la 31 martie 2022 – termen stabilit în PNRR.

„Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS) prin Planul de Redresare şi rezilienţă (PNRR), încă o şansă ratată?" demonstrează că metodologia avută în vedere de Ministerul Educaţiei, pentru a selecta şcolile în care se va investi prin PNRAS, omite 112 dintre cele mai defavorizate şcoli din ţară. 

Studiul scoate în evidenţă situaţii concrete, care susţin o serie de temeri întemeiate că finanţarea destinată reducerii abandonului şcolar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.

Selecţie făcută pe baze nereale

„Din nou ne aflăm în faţa unei politici educaţionale adresate elevilor dezavantajaţi care, în fapt, nu ajunge tocmai la aceştia. Vezi cele mai recente programe de acest tip: „Masă caldă în şcoli", Remediere pentru elevii care nu au avut acces la educaţie online, tablete pentru elevi. Câte dintre şcolile dezavantajate din ţară sunt cuprinse? Câţi copii cu adevărat defavorizaţi beneficiază de acestea?

Ministerul Educaţiei nu ne poate răspunde onest la aceste întrebări, poate şi pentru ca selecţia nu a fost

făcută având la bază date reale, validate, despre situaţia copiilor şi şcolilor din comunităţile marginalizate multiplu vulnerabile” - susţine Laura Greta Marin de la Asociaţia Human Catalyst.

Lipsa accesului la educaţie şi calitatea precară a învăţământului, aspecte recunoscute oficial în România, accentuează inechităţile sistemului de educaţie şi generează probleme grave ale învăţământului preuniversitar românesc, dintre cele mai vizibile şi severe efecte identificate fiind: abandonul şcolar – cu o rată de 1,3%, la nivelul învăţământului preuniversitar, la nivel naţional, dar cu diferenţe mari între regiunile de dezvoltare (0.9% în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 1,9% în Regiunea Centru) – în scădere în 2019 faţă de 2015. 

Politici publice defectuoase

Raportul nou lansat relevă faptul că, pe fondul politicilor publice defectuoase, polarizarea şcolilor româneşti s-a adâncit în ultimii ani (intervalul 2015-2019), concomitent cu o deplasare generală spre zona şcolilor defavorizate, numărul unităţilor foarte avantajate, avantajate şi mediu favorizate a scăzut, crescând, în schimb numărul şcolilor defavorizate şi foarte defavorizate. 

Totodată, susţine Asociaţia, Ministerul Educaţiei utilizează în PNRAS, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE) care, conform raportului, ridică o serie de probleme. Acesta nu măsoară corect şi obiectiv gradul de defavorizare a (tuturor) unităţilor de învăţământ de stat care cuprind ciclul gimnazial şi nu permite selectarea unor intervenţii adecvate şi adaptate nevoilor specifice ale fiecărei unităţi de învăţământ.

"Constatăm pe baza unor argumente detaliate, că instrumentul utilizat de Ministerul Educaţiei pentru selectarea şi validarea şcolilor - MATE - este neverificat prin compararea cu alte instrumente similare, iar modelul de intervenţie promovat este unul ce nu ia în calcul factorii cei mai importanţi care influenţează mediul educaţional (lipsesc complet din peisaj familia şi comunitatea, determinante în succesul/eşecul şcolar).

Prin urmare, gradul de prioritate la finanţare al şcolii stabilit cu o metodologie lacunară, exclude de la şansa de a fi selectate în PNRAS multe dintre şcolile dezavantajate, situate în comunităţi cu populaţie săracă şi grad înalt de marginalizare din punct de vedere socio-economic. 

Raportul arată că 112 şcoli dezavantajate NU se regăsesc pe lista şcolilor înscrise şi validate pentru finanţare în cadrul PNRAS, document publicat recent de Ministerul Educaţiei", se arată în comunicatul semnat de Asociaţia Human Catalyst. 

Faţă de aceste dovezi au reacţionat solidar cu Asociaţia Human Catalyst şi mai ales cu elevii vulnerabili din şcolile dezavantajate, într-o mobilizare rar întâlnită ca dimensiune, ONG-uri din toată ţara: Platforma socială, Asociaţiile Elevilor din Constanţa, Timiş, Bacău, Maramureş, Vâlcea, Bucureşti şi Ilfov, Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali din România „FePAL”, Asociaţia Centrul Rromilor „Amare Rromentza” şi Asociaţia „Ţine de Noi” – reprezentând deopotrivă elevi, părinţi, comunităţi de romi, profesionişti din servicii sociale şi din educaţie - însumând 250 de organizaţii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

De ce doar în România Valul 5 COVID-19 continuă să umple Secţiile de Terapie Intensivă şi cimitirele

Au lăsat Occidentul şi au ridicat un dom turistic într-un cătun din România: „Eşti mai aproape de stele” FOTO/VIDEO

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite