Circa 42% din elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional. Ce înseamnă şi cum a ajuns şcoala românească în această situaţie

Aproximativ 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, arată un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi ştiu să citească, elevii nu reuşesc să înţeleagă textele, susţin experţii care atrag atenţia că aceasta este o consecinţă a faptului că programele şcolare sunt în continuare prea stufoase, elevii fiind obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele.

Concret, potrivit studiului, elevii de 15 ani ştiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înţeleg noţiunile învăţate.

„Nu aş vrea să spun la modul general că principala cauză este calitatea sistemului educaţional românesc. Însă este cert o problemă a modului în care încă se predă. Profesorul transmite cunoştinţe şi atât. Sunt multe cunoştinţe, sunt profesori care nu ştiu să citească, există frică din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze şi nu în ultimul rând faptul că, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci ştiinţă. (…) Eu predau şi economie, la liceu, şi dacă le cer să îmi dea definiţia pentru viteza de rotaţie a banilor, care e o definiţie foarte complexă şi urâtă, din zece elevi, 11 ştiu să reproducă definiţia mai bine decât o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu ştiu să facă acest circuit şi nu înţeleg, deşi ei ştiu definiţii, clasificări, vorbesc în sintagme şi ştiu eseuri la Limba Română”, a declarat Sorin Spineanu-Dobrotă, Şef Serviciu Examene şi Evaluarea Manualelor al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.

Expertul în Educaţie, preşedintele Asociaţiei Edu Cer, Educaţie şi Cercetare, Ştefan Vlaston, nu este surprins de rezultate, pentru că potrivit acestuia, cifrele studiului sunt apropiate de cele ale testărilor PISA, care arată că 45% din copiii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali. 

Vlaston explică analfabetismul funcţional prin închistarea curriculei, dar şi prin faptul că profesorii nu cer la oră înţelegerea textului, ci doar memorarea lecţiei.

„La examenele naţionale, elevilor li se cere înţelegerea textului, dar curricula nu se axează pe acest filon. Mai mult, profesorii nu le cer elevilor să înţeleagă un text, nu lucrează pe text. Învăţarea în şcoala românească se face prin mimetism, pe învăţarea comentariilor din culegeri. În plus, la clasă ar trebui să se lucreze şi pe înţelegerea unor articole, nu numai a unor poezii din Bacovia. Copiii aceştia nu sunt pregătiţi pentru viaţă, pentru că nu au exerciţiul comentării”, a explicat expertul în Educaţie. 

„Este nevoie de o şcoală mult mai eficientă”

Totodată, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat, potrivit Mediafax, că pentru a rezolva problema analfabetismului, este nevoie de o şcoală mult mai eficientă şi care să formeze competenţe la nivelul înţelegerii unui text.

„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcţional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăţi să facă operaţii aritmetice elementare, au dificutăţi la nivelul unor competenţe de bază. Este nevoie de o şcoală care să fie mult mai eficientă şi care să formeze aceste competenţe la nivelul înţelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcţional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus Dumitru.

Totodată, ministrul consideră că manualele nu sunt scrise pentru elevi, ci pentru profesori, când ar trebui să fie invers.

"Fiind profesor de logică de foarte mulţi ani, am putut să fac un studiu comparativ şi aş putea să vă spun, chiar gândindu-mă la modul cum sunt concepute manualele în funcţie de culturile specifice din care provin autorii, spun absolut deschis, chiar dacă o să atrag iar anumite critici, cele mai bune manuale pe care le-am văzut au fost cele scrise în spaţiul anglo-saxon. În domeniul ştiinţific. Manuale clare, manuale scrise pentru elevi, nu pentru profesori, nu pentru colegi, deci nu sunt scrise pentru ca autorul să arate cât este de bine pregătit şi cât de sofisticată este gândirea lui ştiinţifcă, un manual ţintit pentru ca elevul să dorească să citească, să înveţe. Ar trebui făcut un efort să gândim oameni care să ştie să scrie manuale”, a spus ministrul.

Absolvenţi de şcoală nefuncţionali în societate

Consilierul pe Educaţie din Administraţia Prezidenţială, Ligia Deca, este de acord că aceşti tineri merg la şcoală degeaba dacă nu înţeleg nimic din ce fac şi că în viitor nu vor putea funcţiona în societate. „Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează şcoala fără ca ceea ce au acumulat în şcoală să le permită să funcţioneze în societate. Acest lucru ne conduce la ratarea şansei ca educaţia să reprezinte un factor de împlinire personală, dar şi un vector de mobilitate socială”, a spus Deca.

Potrivit specialiştilor, procentul ridicat al elevilor analfabeţi funcţional are şi un impact economic mare asupra PIB-ului României. 

„Există predicţii care vorbesc despre cât ar creşte PIB-ul României dacă am rezolva această problemă. O variantă moderată spune că ar creşte cu peste 200% până în 2035. Această problemă ne costă încă două PIB-uri. E un lucru intuitiv. Este un subiect de interes extrem şi trebuie să devină o prioritate”, a mai subliniat Ligia Deca.