Care sunt profesorii care vor putea ocupa fotoliul de director de şcoală. Metodologie şi componenţa comisiilor
0
Ministerul Educaţiei a publicat metodologia concursului pentru posturile de conducere din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Posturile vacante şi bibliografia vor fi anunţate pe 14 septembrie, cu o lună înainte de proba scrisă.
Pentru a putea participa la concursurile pentru funcţiile de directori şi directori adjuncţi din grădiniţe, şcoli şi licee, cadrele didactice trebuie să îndeplinească mai multe condiţii în acelaşi timp. Astfel, se cer studii superioare cu diplomă de licenţă, candidaţii să fie profesori titulari în învăţământul preuniversitar şi cu o vechime de minimum cinci ani în sistem. În plus, calificativul „foarte bine” obţinut în ultimii doi ani, fără sancţiuni disciplinare, fără intedicţie judecătorească definitivă de condamnare penală, sunt apţi medical şi nu au avut statutul de „lucrător al Securităţii“ sau „colaborator al Securităţii“.
Trei probe de concurs
Potrivit calendarului, concursul începe la 14 septembrie cu anunţarea posturilor vacante şi a bibliografiei de concurs. Prima probă – cea de evaluare a dosarelor – este programată pentru intervalul 27-29 septembrie, listele candidaţilor admişi fiind afişate pe 30 septembrie.
Proba scrisă este programată pentru 15 octombrie. Regulile din metodologie prevăd că proba scrisă va consta în rezolvarea de către candidaţi, în maximum 120 de minute, a unui test standardizat cu 50 de itemi, cu un singur răspuns corect, prin care se evaluează capacităţi cognitive şi competenţe de management şi leadership.
Fiecare item corect rezolvat se notează cu două puncte, aşa că totalul va putea fi de maximum 100 de puncte. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a sumei punctajelor obţinute. Nu se admit diferenţe de notare între membrii comisiei de evaluare a probei scrise. Evaluarea testului standardizat se face în prezenţa candidatului şi a observatorilor. Notele obţinute la proba scrisă se pot contesta în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor.
„Subiectele vor fi concepute de către experţi în ştiinţele educaţiei. Nu ştiu nici eu ce conţin şi nici n-o să le cunosc până cu o jumătate de oră înainte de debutul examenului. Şi dacă nu o să le ştiu eu, nu o să le ştie nimeni. Vor fi întrebări scurte cu răspunsuri scurte. Pentru asigurarea relevanţei, în niciun caz nu ne propunem să verificăm în ce măsură candidaţii cunosc fiecare articol cu semnele de punctuaţie aferente dintr-o lege. Vor fi întrebări logice, vor fi întrebări legate de realităţile din sistemul de educaţie alături de întrebări care vor verifica abilităţile cognitive ale candidaţilor”, a precizat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Conform metodologiei, proba scrisă este eliminatorie, se pot prezenta doar cei care reuşesc să ia peste nota 7.
Ultima probă va fi cea a interviului şi este programată pentru 15 noiembrie – 8 decembrie. Pe durata a 60 de minute, fiecărui candidat i se vor evalua abilităţile de rezolvare a unor situaţii-problemă, prin raportare la contextul şi specificul unităţii de învăţământ pentru care candidează, precum şi competenţele digitale, pe baza utilizării calculatorului. Este declarat „admis” candidatul care a obţinut cel puţin 7 puncte. Nota finală a unui candidat va fi media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi la interviu.
Teoria e bună, practica ne omoară
„Ceea ce mi se pare nou în această metodologie este implicarea în comisiile de concurs a reprezentanţilor mediului de afaceri”, punctează Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, expert în educaţie. Din punct de vedere formal, mai spune specialistul, lucrurile aşa ar trebui să fie, dar practic la noi, formula funcţionează foarte slab.
„În comisii trebuie să avem şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai mediului de afaceri. De ce? Pentru că acesta este spaţiul în care evoluează şcoala. Şi cumva, într-un sens anume, mediul de afaceri reprezintă finalitatea educaţiei, trebuie să avem oameni implicaţi care fac şi donaţii şi recrutări în rândul elevilor. Partea proastă ţine de comunitatea locală, care la noi este foarte puţin interesată”, atrage atenţia Mihai Maci.
În opinia expertului, noile concursuri pentru directori de şcoli reprezintă un pas înainte, chiar dacă mic, şi către depolitizarea şcolilor. „Intervenţia politicului nu mai este la fel de brutală ca înainte, dar pe de altă parte, şcolile depind foarte mult de autorităţile locale în materie de finanţare. Şi este absolut clar că atât timp cât dependenţa asta este totală – indiferent cum e ales directorul –, mai devreme sau mai târziu, el va trebui să cedeze. Problema la noi este că noi începem cu planuri manageriale în loc să începem cu problemele şcolii. Pentru că dacă luăm în serios problemele şcolii, vom înţelege şi ce avem de făcut”, conchide universitarul.
Validarea rezultatelor finale ale concursului va avea loc pe 17 decembrie. Între 22 şi 23 decembrie se vor emite deciziile de numire, cu aplicare de la 10 ianuarie 2022.
Ce trebuie să conţină dosarul de înscriere
- Curriculum Vitae Europass
- Cerere tip de înscriere
- Cartea de identitate
- Certificatul de naştere şi, dacă este cazul, certificatul de căsătorie
- Hotărârile judecătoreşti/alte documente pentru persoana care şi-a schimbat numele din diferite motive, dacă este cazul
- Diploma de licenţă
- Ultimul document de numire/transfer/repartizare ca titular în învăţământul preuniversitar
- Adeverinţă, eliberată de unitatea de învăţământ în care este titular, din care să reiasă şi vechimea în învăţământ, obţinerea calificativelor „Foarte bine“ în ultimii doi ani şcolari încheiaţi lucraţi efectiv la catedră sau în funcţii de conducere, îndrumare şi control, precum şi faptul că nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii doi ani şcolari anteriori anului desfăşurării concursului
- Cazier judiciar
- Certificat medical
- Declaraţie pe propria răspundere care să ateste că nu a avut statutul de „lucrător al Securităţii“ sau „colaborator al Securităţii”
- Declaraţie pe propria răspundere că nu se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate
- Declaraţie pe propria răspundere privind veridicitatea conţinutului documentelor din dosarul de înscriere la concurs