Blog The Economist: ”Scot într-adevăr şcolile româneşti tâmpiţi?”

Mii de tineri români îşi încearcă în fiecare an norocul pentru a studia la universităţi străine, la târgul RIUF organizat în România                                                                                                       Foto: riuf.ro

Un post publicat marţi pe pagina de bloguri a revistei The Economist analizează paradoxul sistemului educaţional din România, în condiţiile în care un elev din doi a picat examenul de Bacalaureat de anul acesta, finanţarea este printre cele mai reduse din Europa, însă ţara exportă în continuare ”minţi strălucite”.

Autorul editorialului primit de la Bucureşti şi semnat L.C., intitulat retoric "Scot într-adevăr şcolile româneşti tâmpiţi?", îşi începe demonstraţia prin scoaterea în evidenţă a statisticii îngrijorătoare de la bacalaureatul de anul acesta, care ar putea aduce în şomaj un număr mare de tineri, punând în paralel reuşita celor mai buni liceeni, care aleg să emigreze.

"Unul din doi tineri a picat examenul de Bacalaureat în România anul acesta, după 12 ani de studiu. Asta înseamnă că peste 100.000 de tineri ar putea ajunge şomeri, afectând economia şi aşa fragilă a ţării", se menţionează în debutul analizei.

A doua categorie este cea a tinerilor care au trecut cu brio de Bac şi care, în marea lor majoritate, aleg să-şi continue studiile în străinătate, unde rămân şi pentru joburi mai bine plătite. Iar cei care rămân acasă sunt nevoiţi ”să se confrunte cu un sistem de educaţie slab”.

Exodul ”tinerelor minţi strălucite”

Fenomenul exodului de creiere din România s-a amplificat în special după ce aderarea la Uniunea Europeană, iar între timp taxele universitare au fost reduse semnificativ pentru studenţii români, iar permisele de muncă au putut fi obţinute mai uşor, susţine autorul articolului postat pe blogul The Economist.

Cât despre cei care se întorc în ţară după absolvire, de obicei supracalificaţi faţă de colegii lor care au fost şcoliţi acasă, aceştia se angajează pe salarii mai mici decât ceea ce e pe piaţa occidentală şi ca atare unii aleg să se întoarcă în ţările vestice.

Autorul post-ului merge mai departe cu paradoxul educaţional şi remarcă faptul că ”Romania este şi ţara unde se nasc unele dintre cele mai strălucite minţi tinere din lume”.

Olimpici şi supradotaţi vs sistem încremenit în criză

Şi precizează două argumente principale: rata copiilor supradotaţi români este de două ori mai mare decât media la nivel mondial, iar, în iulie, ţara a ajuns pe primul loc în Europa, respectiv locul 10 în lume, la Olimpiada Internaţională de Matematică.

În plus, unii dintre cei mai temuţi hackeri din lume vin din România, iar multinaţionale precum Microsoft au atras de partea lor o comunitate mare de angajaţi români.

Însă, este de părere autorul comentariului, multe dintre aceste realizări par a fi mai degrabă rezultatul muncii asidue individuale, dublate de sprijin in partea unui mare profesor, decât al unui sistem educaţional competent: niciuna dintre universităţile româneşti nu este prezentă în top 500.

Criza sistemului de educaţie, rămasă nerezolvată după căderea comunismului, îşi are originea atât în lipsa fondurilor alocate acestui domeniu, cât şi în desele schimbări politice: din 1989, ministrul educaţiei a fost schimbat de 19 ori.

Aceştia au susţinut reforma sistemului, însă viziunile lor diferite au creat doar confuzie. Iar unul dintre motivele eşecului lor este că, în România, educaţia nu a fost niciodată finanţată corespunzător. Bugetul alocat anul acesta a scăzut la doar 3,6% din PIB, în timp ce rata medie europeană este de 5% din PIB.

Mita, sărăcia şi ”fabricile de diplome”, neajunsurile educaţiei 

Un alt motiv al eşecului încercărilor de a reforma acest domeniu este corupţia care a invadat şi sistemul de educaţie, pe măsură ce mita a devenit o formă de promovare a examenelor pentru mulţi elevi, se mai arată în comentariul publicat în revista economică.

Asta şi pentru că profesorii câştigă mai puţin de 400 de euro lunar, situaţie care a generat de asemenea ieşirea din sistem a multor dascăli buni.

Sărăcia a redus şi mai mult şansele de a creşte nivelul de educaţie a românilor, în condiţiile în care numărul copiilor care au abandonat şcoala s-a triplat între 2000 şi 2007, potrivit datelor UNICEF. Iar din 2008, criza financiară a înrăutăţit situaţia.

Autorul post-ului îşi încheie pledoaria cu imaginea universităţilor private din România, multe dintre ele văzute ca ”fabrici de diplome”, cu profituri uriaşe, ce produc mai degrabă şomeri decât absolvenţi, în timp ce sistemul finanţat de stat se confruntă cu probleme.

În final, acesta conchide că tânăra generaţie de români nu mai poate spera la multe, în condiţiile în care ”actualul prim-ministru a fost găsit vinovat de plagiat în teza sa de doctorat şi presedintele suspendat al ţării a spus la un moment dat că <şcoala românească scoate tâmpiţi>”.