ANALIZĂ Hibele din mediul universitar pe care guvernanţii au promis că le rezolvă şi nu au făcut-o

Aproape o jumătate de milion de studenţi au intrat în noul an universitar. Sistemul studiilor superioare este însă departe de a satisface cerinţele lor, susţin reprezentanţii studenţilor şi specialiştii din mediul universitar. Ei reclamă faptul că educaţia în mediul universitar se face într-un mod superficial şi precar, factorii care perpetuează această situaţie fiind lipsa de investiţii cât şi a unei evaluări serioase a universităţilor.

Toate problemele din zona studiilor superioare pleacă de la subfinanţarea domeniului (chestiune care de altfel este valabilă pentru întregul sistem de învăţământ), explică reprezentanţii studenţilor din cadrul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

 „Alocarea procentului de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Educaţie fiind în continuare o fată morgana. De-a lungul anilor, ANOSR a iniţiat demersuri şi a cerut în nenumărate rânduri acest lucru), fără însă ca acest deziderat să se concretizeze“, se arată într-un comunicat transmis de membrii alianţei.

Plagiatele au cale liberă în universităţi

Una dintre principalele probleme din mediul universitar o reprezintă evaluarea şcolilor doctorale, afirmă specialiştii din mediul universitar. Marius Deaconu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiillor (ANOSR), spune că principalii actori vinovaţi de amânarea de ani de zile a îndeplinirii acestui proces, care oferă cale liberă plagiatelor sau a lucrărilor de o calitate slabă, sunt cei din conducerea universităţilor.

„ Faptul că există o opoziţie semnificativă din partea cadrelor didactice, aflate în structurile de conducere ale şcolilor doctorale, care teoretic sunt cei mai performanţi din sistemul universitar, demonstrează faptul că acest demers este necesar. Precaritatea tezelor de doctorat, impostura academică generalizată şi lipsa sprijinului acordat studenţilor doctoranzi, în majoritatea cazurilor, ar urma, sperăm noi, să fie evidenţiate în urma acestui proces de evaluare. Oricum, acesta trebuia să fie gata ieri, nu mâine“, explică Marius Deaconu.

De aceeaşi părere este şi Dana Alexe, preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale, care subliniază faptul că este vitală evaluarea şcolilor doctorale pentru ca opinia publică să îşi recapete încrederea în acestea, şi implicit, în domeniul cercetării care se realizează în cadrul instituţiilor cu pricina. „Aşteptăm cu nerăbdare ca anul acesta universitar să fie demarat şi finalizat procesul de acreditare a şcolilor doctorale, proces care să fie bazat pe o evaluare obiectivă şi riguroasă, pe indicatori relevanţi şi la înălţimea aşteptărilor societăţii. Este important ca şcolile doctorale româneşti să îşi recapete încrederea pierdută printre numeroasele scandaluri şi acuzaţii de plagiat şi de slabă performanţă“, afirmă Alexe.

Şi Bogdan Murgescu, directorul Consiliului de Studii Universitare de Doctorate al Universităţii din Bucureşti, susţine că evaluarea şcolilor doctorale este importantă atât pentru buna desfăşurare a activităţii acestora, cât şi pentru a credibiliza aceste unităţi universitare. „O evaluare clară şi puternică a şcolilor doctorale este benefică pentru funcţionarea acestora, în sensul de a verifica cum îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare, dar şi pentru a vedea ce trebuie îmbunătăţit. Nu în ultimul rând, este necesară evaluarea şcolilor doctorale pentru a întări credibilitatea şi reputaţia acestor instituţii“, evidenţiază Murgescu.

În cadrul ceremoniei de deschidere a noului an universitar, Klaus Iohannis, de asemenea, a atras atenţia asupra plagiatelor care periclitează mediul universitar. „Ani de-a rândul, această credibilitate a fost zguduită de o serie de scandaluri de plagiat. Din nefericire, chiar şi astăzi găsim scuze pentru a nu avea o bază de date publică a lucrărilor de doctorat. De asemenea, nu avem o soluţie permanentă pentru acreditarea şcolilor doctorale. Toate aceste probleme pot afecta credibilitatea diplomelor absolvenţilor noştri pe plan internaţional, punându-i în dezavantaj chiar pe tinerii care au depus eforturi considerabile pentru a-şi finaliza studiile cu succes”, a declarat Iohannis.

De 6 ani, de când este prevăzută în Legea Educaţiei ca fiind un proces obligatoriu, este amânată evaluarea şcolilor doctorale, guvernanţii avizând cu ochii închişi aceste unităţi de învăţământ pentru a nu bloca activitatea doctoranzilor curenţi sau a împiedica admiterea la acest ciclu de studii. Ultima amânare a evaluării şcolilor doctorale a fost legiferată în această vară, pentru că avizul provizoriu al şcolilor doctorale avea să expire la sfârşitul lunii septembrie. Astfel, şcolile doctorale îşi mai pot desfăşura activitatea până pe 1 octombrie 2019 chiar dacă nu s-a făcut o analiză a acestora.

MEN către studenţi: cereţi bani pentru cămine şi cantine universităţilor

În prezent, doar 23,19% dintre studenţii din România au un potenţial loc de cazare. Concret, asta înseamnă că sunt numai 107.682 locuri în unităţile de cazare ale universităţilor de stat, raportat la un număr total de 464.149 de studenţi. Guvernanţii au promis construirea a 30 de noi cămine, dar procedura de construcţie a fost demarată doar pentru 6 astfel de clădiri, „timpul mediu de construire al unui cămin din momentul aprobării acesteia de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) este de 90,63 luni, ceea ce înseamnă 7 ani şi 201 de zile. O eternitate, în contextul necesităţilor din prezent“, se arată într-un comunicat emis de ANOSR.

Mai mult decât atât, studenţii reclamă că nici reabilitarea căminelor existente nu s-a făcut corespunzător, asta numai dacă ne uităm la imaginile suprinse de studenţii care s-au cazat în caminele din România şi pe care le-au trimis ANOSR-ului.

Şi Dana Alexe consideră că cele mai mari probleme legate de căminele studenţeşti sunt legate de lipsa de investiţii în aceste clădiri şi de lucrările de reabilitare sau de construcţie a căminelor care se fac cu încetinitorul. „Guvernul, prin planul de guvernare, şi-a asumat construcţia de noi cămine. Acest proces trebuie demarat urgent şi sub o atentă supraveghere astfel încât să nu treacă foarte mulţi ani până la finalizarea lucrărilor. Totodată este nevoie de un program amplu de reparaţii capitale şi modernizări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare în special în acele cămine unde condiţiile sunt deplorabile, departe de normele igienico-sanitare“, a explicat Alexe.

În toamna anului 2016, PSD, prin preşedintele Liviu Dragnea, care ulterior împreună cu Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a constituit Coaliţia de guvernare, a semnat un angajament ce presupune dublarea subvenţiei pentru cămine şi cantine pentru anul în curs. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat, probabilitatea fiind foarte mică şi pentru viitor. Mai exact, la o întâlnire ce s-a desfăşurat săptămâna trecută, unde au participat reprezentanţi de-ai studenţilor cât şi ai Ministerului Educaţiei, membrilor ANOSR li s-a sugerat să facă apel la universităţi pentru creşterea acestor venituri, după cum a afirmat Marius Deaconu.

Subvenţia pentru cămine şi cantine este de 1246 lei pentru fiecare student bugetat/an.

Imagini cu căminele din România transmise de studenţi către ANOSR

Studenţii din anii terminali nu primesc burse

Studenţii de la licenţă sau master, care îşi susţin lucrarea finală la timp, nu primesc burse pe timp de vară pentru că, legal vorbind, o dată ce şi-au dat teza se consideră că respectivii au încheiat anul universitar, chiar dacă ulterior aceştia plănuiesc să dea la master sau la doctorat. Culmea este că cei întârziaţi, adică studenţii care îşi susţin lucrările finale în iarna de după finalizarea unui ciclu de studii, îşi primesc bursele, iar asta pentru că se consideră că ei nu au încheiat anul universitar din moment ce nu şi-au dat licenţa sau dizertaţia. Acest lucru ar fi trebuit să se îndrepte odată cu începerea noului an universitar, spun reprezentanţii studenţilor. Demersul nu a fost, însă, concretizat în vreun fel sau altul, motiv pentru care membrii ANOSR vor să facă o analiză pentru a arăta care sunt cheltuielile unui student pe lună, chiar şi pe timp de vară, pentru a-i mobiliza pe oficiali să rezolve această nedreptate.

„În momentul în care am propus ca bursele să se acorde pentru toţi studenţii pe timp de vară, am militat şi pentru cei care sunt în anul terminal de studiu, întrucât anul universitar se încheie în data de 30 septembrie. Noi am convins Ministerul Educaţiei să ne sprijine în vederea adoptării acestei măsuri, iar reprezentanţii instituţiei au aprobat un ordin în acest sens. Ulterior, anumite universităţi nu au fost de acord cu măsura şi au sesizat Curtea de Conturi, susţinând că respectivii studenţi îşi pierd statutul după ce şi-au dat examenul de licenţă sau de dizertaţie, potrivit legii în vigoare. Din acest motiv, studenţii din anii terminali nu vor mai primi burse, însă avem promisiuni că începând de anul viitor legislaţia va fi modificată“, explica, în vară, pentru Adevărul, Vlad Cherecheş, fost preşedinte ANOSR.

În prezent, „membrii alianţei lucrează la elaborarea unui studiu intitulat <<coşul zilnic al studentului>>, care să reflecte cheltuielile pe care un coleg le are în viaţa de zi cu zi“, a declarat Marius Deaconu, actualul preşedinte ANOSR, care speră că, astfel, va atrage atenţia oficialilor cu privire la importanţa asigurării de burse pentru studenţi, inclusiv pe timp de vară.

Cine va suporta rectificările salariale ale profesorilor universitari

Luna trecută, prin OUG nr. 63/2017 privind rectificarea bugetară, s-a prevăzut că de acum încolo cheltuielile pentru plata diferenţelor salariale (adică a banilor tăiaţi din lefurile cadrelor didactice în perioada 2008-2011) nu va mai fi suportată de Executiv, introducându-se posibilitatea ca aceste sume să fie achitate de universităţi din fondurile lor de rezervă. Experţii din mediul universitar afirmă că în ciuda faptului că, în teorie, universităţile nu sunt obligate să dea aceşti bani profesorilor universitari, în practică, ele nu au de ales. Problema este cu atât mai gravă dacă luăm în considerare că fondurile respective ar trebui să fie alocate pentru investiţii în universităţi

„Se dau premisele: (i) avem o lege care ne obligă să restituim venituri salariale reţinute personalului din educaţie etc.; (ii) avem acum şi o ordonanţă de urgenţă prin care universităţile care şi-au chivernisit mai bine veniturile şi au făcut de-a lungul timpului economii pot să plătească aceste salarii care trebuie, oricum, restituite; (iii) nu primim fonduri de la Guvern pentru a pune în aplicare o lege votată în Parlament, în mod populist, de ai tăi colegi de partid. Acum, ce decurge din toate acestea?“, declara Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, în urmă cu o săptămână.

În aceeaşi notă, măsura este criticată şi de Dana Alexe, care subliniază şi problema universităţilor cu fonduri de rezervă 0, deci care nu îşi permit să achite diferenţele salariale. „ În general, soldul este folosit de universităţi pentru investiţii. Multe universităţi au făcut an de an economii pentru realizarea anumitor investiţii. De asemenea se pune problema unei neclarităţi în privinţa universităţilor care au soldul 0. Cum vor acoperite rectificările salariale?“, se întreabă Alexe.

„Făcând abstracţie de legislaţia existentă, de hotărârile judecătoreşti definitive şi de principiul separării puterilor în stat, Guvernul României trece în sarcina universităţilor obligaţia de alocare a fondurilor pentru plata unor drepturi salariale, cuvenite potrivit Legii 85/2016. Guvernul este dator să găsească soluţii de finanţare a obligaţiilor ce revin bugetului de stat, fără a afecta economiile rezultate din buna gestionare a bugetelor instituţiilor finanţate exclusiv din venituri proprii. Măsuri responsabile au fost identificate şi aplicate în cadrul rectificării bugetare din anul 2016, când Guvernul a alocat Educaţiei un buget suplimentar de peste 1 miliard de lei“, se arată în textul petiţiei prin care se cere corectarea măsurii.

Primul avertisment cu privire la obligativitatea universităţilor de a plăti diferenţele salariale profesorilor din mediul universitar a fost transmis de Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, printr-o postare pe Facebook de pe 20 septembrie.