Alfabetizarea digitală care se face în şcoală nu este suficientă pentru ca tinerii să se poată integra pe piaţa muncii

FOTO Shutterstock

Există o tendinţă observată la nivel internaţional ca educaţia în Informatică să fie în pericol de a fi orientată exclusiv spre programare. Această direcţie ar putea lăsa tinerii fără competenţele de care au nevoie pentru a progresa la şcoală, în studiile ulterioare şi la locul de muncă. Este mesajul cheie al noului Document de poziţie lansat de ECDL Foundation la un eveniment organizat sub egida Parlamentului European de la Bruxelles.

Documentul „Informatica şi Alfabetizarea digitală. Apel pentru o abordare integrată„ investighează diferitele metode de predare a competenţelor digitale în şcoli şi solicită ca elevii şi studenţii să aibă oportunitatea de a învăţa bazele informaticii, incluzând programarea, în completarea competenţelor ce ţin de alfabetizarea digitală şi tehnologia informaţiei.

Impulsul politic în jurul dezvoltării competenţelor de programare devine din ce în ce mai puternic în Europa şi în întreaga lume. Numeroase iniţiative de promovare şi predare a programarii sunt conduse de guverne naţionale, stakeholder-i privaţi şi non-guvernamentali şi din mediul academic; Comisia Europeană se implică de asemenea activ în aceste eforturi. Pentru a se asigura că aceste competenţe sunt dezvoltate într-un mod consistent şi de înaltă calitate, este nevoie de o abordare standardizată.

Alfabetizarea digitală nu este programare

Exista două arii de competenţe digitale diferite – Informatica/ Ştiinţa calculatoarelor şi Alfabetizarea digitală/ Tehnologia informaţiei. Ambele ar trebui dezvoltate în cadrul educaţiei formale. Competenţele de alfabetizare digitală sunt la fel de importante precum cititul şi scrisul şi este absolut necesar să fie deţinute pentru a se putea accesa toate tematicile din programă. Totuşi, ne confruntăm cu două bariere când vine vorba de dezvoltarea competenţelor de alfabetizare digitală.

Prima este reprezentată de conceptul de “nativ digital”, care presupune că tinerii ce au crescut înconjuraţi de tehnologii digitale au dobândit intuitiv competenţele de alfabetizare digitală şi, de aceea, ei nu mai necesită educaţie sau training digital. De fapt, cercetarea extinsă arată că nu aceasta este situaţia. Spre exemplu, International Computer and Information Literacy Study (ICILS) , care evaluează competenţele de alfabetizare digitală a mai mult de 60000 de elevi de clasa a opta din 21 de sisteme de educaţie din toată lumea, a descoperit că, în medie, 17% dintre elevi nu ating nici cel mai scăzut nivel al scalei lor (ex. rezolvarea unor sarcini elementare de comunicare şi adăugarea de conţinut simplu unor produse de informare) şi numai 2% au atins nivelul maxim, care cere aplicarea gândirii critice în timpul căutării online de informaţie. De aceea, este crucial să ne asigurăm că dezvoltarea competenţelor de alfabetizare digitală nu va fi înlocuită de informatică.

Cel de al doilea argument se bazează pe previziunea Comisiei Europene conform căreia, până în 2020, Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de până la 825000 de profesionişti IT&C . Totuşi, statisticile arată că profesioniştii IT&C constituie doar 5% din forţa de muncă din Europa . În contrast, 90% dintre slujbe vor necesita cel puţin competenţe digitale de bază până în 2020, dar 40% din populaţia europeană are competenţe digitale insuficiente şi 22% nu are deloc. Aceste numere confirmă că dezvoltarea competenţelor de alfabetizare digitală este la fel de relevantă precum a celor informatice.

În acest moment, trei ţări din Europa au integrat sau au în plan să integreze programarea ca parte obligatorie a curriculei din şcoala primară: Anglia, Belgia şi Finlanda . Şase ţări europene au indicat programarea ca fiind obligatorie în învăţământul secundar superior: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Polonia şi Portugalia. Cu toate acestea, în majoritatea ţărilor, copiii pot să înveţe codare numai în activităţi voluntare after-school. Pentru a se asigura o dezvoltare în mod consistent şi la o calitate înaltă a acestor competenţe este nevoie de o abordare standardizată.

Anglia, exemplu de bune practici în Europa

Anglia este singura ţară cu o abordare coerentă în ceea ce priveşte predarea informaticii ca pe o disciplină începând cu nivelul de şcoală primară. Programarea este predată ca unul dintre elementele disciplinei Informatică şi nu ca o materie separată. Competenţele de alfabetizare digitală sunt dezvoltate ca parte a programei de informatică astfel încât să asigure baza tuturor celorlalte tematici. Această abordare diferenţiază Anglia ca o ţară ce are o abordare integrată referitoare la dezvoltarea competenţelor digitale.

ECDL Foundation crede că fiecare copil ar trebui să aibă oportunitatea de a fi expus la elementele de bază ale informaticii în aceeaşi măsură în care aceştia învaţă biologie sau fizică. Scopul nu este acela de a transforma toţi copiii în biologi, fizicieni sau profesionişti IT, ci de a le asigura conceptele esenţiale ale acestor discipline. Într-o fază avansată a educaţiei lor, copiii ar trebui să fie capabili să se specializeze pe discipline mai complexe, conform propriilor alegeri.

Permisul european de conducere a computerului (ECDL – European Computer Driving Licence) este cel mai răspândit program de certificare a competenţelor digitale recunoscut la nivel internaţional în 150 de ţări şi numără până în prezent peste 14 milioane de persoane înregistrate în program.

În afara Europei, certificarea este cunoscută sub numele ICDL (International Computer Driving Licence).
ECDL ROMANIA este Operatorul Naţional al licenţei ECDL în România, cu o reţea de peste 700 de centre de instruire şi testare acreditate pe întreg teritoriul ţării.