15 şcoli, modernizate sau construite de la zero printr-un parteneriat între Uniunea Arhitecţilor şi Ministerul Educaţiei

Clădirile a 15 şcoli din România vor fi construite de la zero sau vor fi extinse şi reparate, în urma unui protcol de colaborare semnat între Ministerul Educaţiei şi Uniunea Arhitecţilor din România, în vederea obţinerii autorizaţiilor sanitare şi a avizelor pentru securitate la incendiu. Intervenţiile vor sta la baza unui plan de acţiune de modernizare a infrastructurii educaţionale preuniversitare.

Ministerul Educaţiei a încheiat un protocol de colaborare cu Uniunea Arhitecţilor din România prin care 15 arhitecţi vor proiecta în patru luni de aici încolo contrucţia a cinci şcoli, extinderea a cinci şi reparaţia a altor cinci. Potrivit ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, lucrările la cele 15 unităţi reprezintă un proiect pilot, care va sta la baza unei metodologii cadru prin care să se inventarieze principalele probleme ale şcolilor, dar şi soluţiile sistematice.

„Am selectat 15 unităţi de învăţământ din aproximativ 100 care prezintă probleme grave, care au imediat nevoie de atenţia noastră. Cele mai multe dintre ele sunt din mediul rural, pentru că şcoala din mediul rural a rămas foarte mult în urmă. În funcţie din datele care se vor desprinde din analizele pe care le vom face şi care vor fi cuprinse de această metodologie vor fi gândite şi planurile de acţiune şi intervenţie pentru viitorul apropiat şi pe termen mediu şi lung. Oferim expertiza unor arhictecţi care se ocupă de regândirea spaţiilor pentru învăţământul preuniversitar, nişte spaţii funcţionale, dar şi sustenabile financiar. Intervenţiile trebuie făcute mai ales în comunităţile care nu dispun de foarte multe resurse financiare pentru a susine optim şcoala”, a declarat Mircea Dumitru.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei, a adăugat că finanţarea necesară intervenţiei în cele 15 cazuri va veni din partea unor investitori privaţi. 

„E vorba de o finanţare pe care o primim din partea investitorilor privaţi, cărora le mulţumim pentru că înţeleg nevoia investiţiei în educaţie. Se va interveni propriu-zis în cele 15 unităţi, fie că vorbim de construcţii noi, fie de alte tipuri de intervenţie. Pe de altă parte, plecând de la aceste exemple, se extrag nişte concluzii care vor sta la baza metodologiei şi a planului de acţiune care va putea fi flosit la nivel naţional”, a spus Amarandei. 

Doar 2% din totalul de şcoli, construite după 1990

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Educaţiei, arhitectul Gheorghe Pătraşcu, cele mai multe dintre clădirile unităţilor şcolare sunt construite înainte de anii 1970. 

„Cele mai multe şcoli din România sunt construite înainte de anii 70. Majoritatea sunt de dinainte de 70.După Revoluţie în România s-a construit cam 2 la sută dn spaţiu destinat şcolii. Asta dovedeşte o politică a României care, cred eu, nu mai poate continua.Pedagogia a luat-o îaintea spaţiilor de învăţare, dar nici la pedagogie nu suntem la nivelul pe care ni l-am dori. În privinţa spaţiului care adăposteşte învăţarea este categoric în urmă”, a comentat secretarul de stat.

Ce şcoli sunt incluse în programul pilot

Click pe imagine pentru a vedea la dimensiune maximă

Număr şcoli fără autorizaţie

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a dezvăluit că până de curând nu exista o situaţie clară a şcolilor cu clădiri neautorizate sanitar sau la securitate la incendiu, iar când preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut în vară o statistică, cifrele tututor ministerelor care cu implicaţie în această situaţie aveau cifere diferite, neexistând o hartă clară. 

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut  situaţie centalizată a untăţilor care au şi care nu au autorizaţii. La momentul acela, nici măcar statisticile nu erau congruente, statisticile celor de la Ministerul de Interne, statisticile de la Eduaţie şi MDRAP erau diferite. Important este să ştim unde trebuie intervenit şi de ce. S-a lucrat extrem de mult să avem totuşi o hartă la zi, un inventar al clădirilor, unde este nevoie de intervenţie”, a spus ministrul.

În urma unui parteneriat cu MDRAP a fost realizată în sfaârşit o hartă a clădirilor unităţilor de învăţământ.

Potrivit informaţiilor furnizate de Minister, în România, la nivelul lunii septembrie, existau 18.235 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, din care 8.222 de grădiniţe, 8.446 de şcoli şi 1.567 de licee, cu un total de 27.210 de clădiri de învăţământ din care doar 3.109 de clădiri de învăţământ deţin autorizaţie de securitate la incendiu. Cu toate acestea, subliniază, ministrul Educaţiei, 16.129 de clădiri nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu, astfel încât 8.195 nu sunt autorizate pentru securitate la incendiu, din care 2.398 clădiri de grădiniţe, 4.432 de şcoli şi 1.365 de licee.

De asemenea, din acelaşi total de 27.2010 de clădiri de învăţământ, 5.451 de clădiri de învăţământ nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare, din care 1,754 de clădiri de grădiniţe, 3.002 de clădiri de şcoli şi 695 de licee. 

Cu toate acestea, arhitectul Gheorghe Pătraşcu subliniază că aceste clădiri sunt nesigure.

„Nu trebuie să înţelegem că o clădire care nu are autorizaţie la incendiu, este nesigură, pentru că ISU are un program de supraveghere a teritoriului”, a specificat secretarul de stat, care crede că trebuie discutat intens pentru ca legislaţia în vederea autorizării să fie uşurată.

„Deocamdată, a fost scoasă expertiza, pentru care erau foarte puţini specialişti în ţară, dar legislaţia încă este foarte rigidă”, a adăugat Pătraşcu.

Spaţiul motivează învăţarea

Directorul şcolii doctorale „Ion Mincu” din cadrul Universităţii de Aritectură cu acelaşi nume, Ioan Augustin, a adunat într-un volum opiniile unor doctoranzi arhitecţi interesaţi de soarta spaţiilor educaţionale din România, volum care oferă şi modele de bună practică şi direcţia spre tinde construcţia de şcoli în lumea contemporană, dar şi ce înseamnă spaţiul şcolii în contextul procesului de educaţie. 

„Spaţiul poate motiva educaţia. Arhitecţii trebuie să caute modalităţi şi resurse prin care spaţiile create pot motiva atât pe elev, dar şi pe profesori. Ar trebui integrat dialogul cu utilizatorii şi pe partea de proiectare. Proiectarea este un sport de echipă, poţi gândi etapele de şantier, poţi implica”, consideră  Oana Mihăescu, asistent în cadrul Departamentului de Ştiinţe Tehnice de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”