Autostrăzile A7 și A8, integrate în planurile NATO. Detalii despre proiectele cu rol dual finanțate prin SAFE și termenele de execuție

România face un pas extrem de important în securizarea flancului estic al NATO, prin integrarea proiectelor de infrastructură rutieră majoră în mecanismele de finanțare europeană dedicate mobilității militare. Mai exact, țara noastră va beneficia de 4,2 miliarde de euro din Programul SAFE pentru construirea segmentelor din Autostrada Moldova A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada Unirii A8 Moțca – Iași – Ungheni.

FOTO Arhivă

Gabriel Budescu, directorul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a oferit detalii despre stadiul acestor proiecte strategice, despre provocările tehnice și despre noutatea absolută: extinderea lucrărilor de infrastructură direct în Republica Moldova și Ucraina.

Infrastructură pregătită pentru tancuri și convoaie militare

Finanțarea prin Programul SAFE presupune adaptarea proiectelor pentru a permite tranzitul rapid și sigur al tehnicii militare grele. Deși sună complicat, directorul CNIR dă asigurări că normele românești sunt deja compatibile cu cerințele NATO. Gabriel Budescu a explicat că, din punct de vedere tehnic, provocările nu sunt majore, însă verificările vor fi riguroase.

„Ca particularități tehnice nu e foarte mult de observat. Există o singură cerință importantă: autostrada trebuie să corespundă unui normativ european privind circulația convoaielor militare, care, din ce înțeleg de la colegii mei, s-ar încadra și în normativul nostru. Din punct de vedere al structurii, ar respecta ceea ce proiectăm noi în mod curent, dar vrem ca, la faza de proiectare și construcție, să facem o verificare clară, ca să ne asigurăm că această cerință este îndeplinită”, a precizat Budescu.

Practic, structura drumului va suporta tonajul specific vehiculelor militare, o condiție esențială în contextul geopolitic actual, care transformă regiunea Moldovei într-un punct strategic pe harta Europei.

Premieră absolută: CNIR va construi autostradă în Republica Moldova

Elementul de noutate pe care îl aduce acest proiect este caracterul transfrontalier, o condiție impusă de Comisia Europeană pentru acordarea finanțării. Astfel, autoritățile de la București nu se vor opri la granița de pe Prut, ci vor gestiona lucrări și pe teritoriul statului vecin.

Gabriel Budescu a detaliat această extindere, care a ridicat inițial numeroase semne de întrebare în rândul consultanților cu privire la legislație, recepția lucrărilor și asumarea riscurilor. Soluția identificată a fost includerea costurilor sub formă de sume forfetare, pentru a evita blocajele birocratice.

„A existat cerința Comisiei Europene de a demonstra caracterul transfrontalier al proiectului, motiv pentru care ar trebui să includem și lucrări în Republica Moldova. Acesta este elementul de noutate”, a explicat oficialul.

Concret, proiectul include reabilitarea a aproximativ 14 kilometri de drum existent, dar și construcția unui segment nou de autostradă de 4,7 kilometri, alături de un drum de legătură și un nod multimodal.

„Am adăugat și acest segment din Republica Moldova. În rest, cerințele noastre sunt similare cu celelalte loturi”, a completat Budescu.

Cursa contra cronometru: 2027 pentru contracte, 2030 pentru finalizare

Presiunea timpului este semnificativă. Pentru a nu pierde finanțarea, România trebuie să închidă contractele de execuție în anul 2027. 

Sectiunea Pașcani (Moțca) - Iași - Ungheni este împartită în patru loturi, astfel:

• Lot 1 Târgu Neamț (Motca) – Târgu Frumos, 27 km. În licitare, licitație lansată în ianuarie 2025. Constructor desemnat în octombrie 2025: asocierea Danlin XXL – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta, cost: 4,76 miliarde lei, durată proiectare: 10 luni, durată execuție: 3 ani 
• Lot 2 Târgu Frumos – Lețcani/DN28, 28,6 km. În licitare, licitație lansată în februarie 2025 
• Lot 3 Lețcani/DN28 – Iași/DN24, 17,70 km. În licitare, licitație lansată în mai 2025 
• Lot 4 Iași/DN24 – Vamă/Pod Ungheni, 15,47 km. În licitare, licitație lansată în decembrie 2025  

Strategia CNIR se bazează pe o prioritizare inteligentă a tronsoanelor vitale. Directorul companiei a subliniat că primele două loturi au prioritate maximă, în special legătura de la tronsonul A7 către Moțca și segmentul care deservește centrul operațional de la Podul Iloaiei. Aceste porțiuni ar trebui să fie gata în maximum 12 luni de la finalizarea proiectării.

De asemenea, o atenție specială se acordă conexiunii cu podul de la Ungheni.

„La tronsonul patru am prioritizat legătura până la primul nod, aproximativ șapte kilometri, care să deservească podul de la Ungheni. Ideea este ca podul să fie gata și să putem deschide circulația pe el”, a declarat Budescu.

Secțiunea Pașcani - Suceava, proiect derulat de CNAIR, este împărțită în două loturi, astfel:

• Lot 1 Pașcani – Roșcani, 33 km. Licitație lansată în iulie 2024. Constructor desemnat în martie 2025: Grupul UMB, cost: 3,06 miliarde lei (fără TVA), durată proiectare: 6 luni, durată construcție: 2 ani.
• Lot 2 Roșcani – Aeroport Suceava, 28,97 km. Licitație lansată în august 2024. Constructor desemnat în aprilie 2025: Grupul UMB, cost: 2,86 miliarde lei (fără TVA), durată proiectare: 6 luni, durată construcție: 2 ani.

Ultima secțiune a Autostrăzii Moldova, Suceava - Siret, este împărțită în trei tronsoane, toate construite la profil de drum expres:

• Lot 1 Suceava - Darmănești, 18,6 km. Licitație lansata in ianuarie 2026, durată proiectare: 9 luni, durată execuție: 2 ani.
• Lot 2 Darmănești - Balcăuți, 24,45 km. Licitatie lansata in ianuarie 2026, durată proiectare: 1 an, durată execuție: 2 ani.
• Lot 3 Balcăuți - Siret, 12,65km. Licitatie lansata in ianuarie 2026.

Ultimul dintre loturi, Balcăuți - Vama Siret, prevede, pe lângă realizarea drumului expres, modernizarea a 1,45 km din DN2 (până în punctul de trecere a frontierei), dar și modernizarea a 15 km din drumul național M19, pe teritoriul Ucrainei.

Orizontul de timp pentru finalizarea completă a proiectului este anul 2030.