Prohibiția nu reduce fumatul. Semnalul de alarmă tras de experți internaționali la Global Forum on Nicotine 2026

Varșovia a fost, între 3 și 5 iunie 2026, punctul de întâlnire al specialiștilor implicați în dezbaterea globală privind reducerea efectelor dăunătoare ale fumatului. Cea de-a 13-a ediție a Global Forum on Nicotine (GFN) a reunit cercetători, experți în sănătate publică, reprezentanți ai autorităților, organizații de consumatori și membri ai industriei pentru a analiza rolul produselor alternative cu nicotină în reducerea numărului de fumători.

Evenimentul este recunoscut drept singura conferință internațională dedicată exclusiv conceptului de reducere a efectelor dăunătoare asociate fumatului și potențialului produselor fără fum de a contribui la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate publică.

O dezbatere despre contradicțiile dintre știință și politici publice

Tema din acest an, „Prohibiție și sănătate publică”, a pus în centrul discuțiilor tensiunea tot mai vizibilă dintre dovezile științifice și politicile restrictive adoptate în numeroase state.

„Principalul obiectiv al conferinței este să privim dovezile, iar acestea nu sunt doar de natură epidemiologică, însă epidemiologia reprezintă referința supremă pentru evaluarea impactului asupra sănătății publice al oricărei intervenții”, a subliniat dr. Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog și cercetător în sănătate publică din Grecia, cunoscut la nivel internațional pentru studiile sale despre efectele dăunătoare ale fumatului (tobacco harm reduction).

În completare, acesta a atras atenția asupra efectelor concrete ale politicilor restrictive: „Acest lucru este foarte evident… costul social și economic devastator al interzicerii produselor — fie că vorbim despre interdicții de facto asupra produselor sau despre restricții severe privind disponibilitatea, accesibilitatea și utilizarea acestora.”

În acest context, participanții au discutat despre paradoxul existent în multe țări: țigările clasice rămân disponibile pe scară largă, în timp ce alternativele fără fum — precum produsele cu tutun încălzit, pliculețele cu nicotină sau snusul — sunt adesea limitate sau interzise, în ciuda unor dovezi consistente privind potențialul lor de reducere a efectelor dăunătoare. În lipsa unor politici echilibrate, astfel de măsuri pot ajunge să încetinească tranziția fumătorilor adulți către opțiuni mai puțin nocive.

Reglementare sau interdicție?

O linie clară de demarcație a fost trasată între reglementare și prohibiție. În timp ce prima urmărește să limiteze accesul minorilor și să stabilească standarde de siguranță, interdicțiile totale tind să genereze efecte neintenționate.

Discuțiile au evidențiat faptul că restricțiile excesive pot reduce accesul fumătorilor adulți la alternative reglementate și pot contribui la menținerea consumului de țigări, în loc să îl reducă. Totodată, în mai multe regiuni, astfel de politici au fost asociate cu dezvoltarea piețelor ilicite și cu pierderea controlului asupra calității produselor și a lanțurilor de distribuție.

Exemplele din Suedia, Norvegia, Regatul Unit, Noua Zeelandă sau Japonia au fost invocate frecvent, aceste țări fiind asociate cu scăderea ratelor de fumat în contextul accesului mai larg la produse alternative fără fum.

Când prohibiția afectează sănătatea publică

Sesiunile dedicate impactului interdicțiilor au adus în prim-plan consecințele sociale, economice și etice ale acestora, evidențiind riscul ca politicile publice să se îndepărteze de obiectivul lor principal: reducerea poverii bolilor asociate fumatului.

În lipsa accesului la instrumente alternative de renunțare sau substituție, eforturile de reducere a numărului de fumători pot fi încetinite, iar obiectivele de sănătate publică devin mai greu de atins. În același timp, specialiștii au subliniat că politicile care ignoră comportamentul real al consumatorilor și limitează opțiunile disponibile pot avea efecte contrare celor intenționate, inclusiv perpetuarea fumatului.

„Prohibiția eșuează după orice criteriu. Afectează sănătatea publică și costă vieți, pentru că îi încurajează pe oameni să continue să fumeze”, a declarat Jessica Harding, directorul Global Forum on Nicotine.

În acest context, participanții au subliniat importanța unor politici bazate pe dovezi, care să diferențieze între produse în funcție de profilul lor de risc și să permită fumătorilor adulți accesul la alternative reglementate, fără a compromite măsurile de protecție a tinerilor.

Articol susținut de Philip Morris România