Trump și „apetitul pentru teritorii”. SUA, percepute tot mai mult ca un risc global, arată raportul Conferinței de Securitate de la München
0Înainte de deschiderea Conferinței de Securitate de la München, un raport surprinzător subliniază că propunerile lui Donald Trump de „extindere teritorială” au schimbat percepția asupra Statelor Unite, care nu mai sunt văzute ca un „pilon al stabilității globale”, ci ca un „risc” care trebuie gestionat.

Aceasta este doar una dintre observațiile principale ale raportului, care analizează evoluțiile geopolitice de după sfârșitul războiului rece și tranziția de la un sistem unipolar condus de SUA la o lume multipolară.
De la preluarea mandatului, Trump a sugerat achiziționarea unor teritorii precum Groenlanda și Panama, iar ideea că și Canada ar putea deveni al 51-lea stat al SUA a stârnit controverse. Aceste semnale dinspre Washington reflectă un proces continuu de retragere a Statelor Unite din rolul de garant al ordinii internaționale liberale, fără a se contura în mod clar o altă națiune capabilă să preia acest rol.
Implicațiilor majore
Raportul atrage atenția asupra implicațiilor majore ale acestei retrageri, nu doar în termeni de război și pace, ci și în ceea ce privește provizionarea bunurilor publice globale: „Fără conducerea globală pe care SUA au oferit-o în ultimele decenii, este greu de imaginat că de acum comunitatea internațională să mai poată asigura lucruri fundamentale precum libertatea de navigație sau să facă față altor amenințări majore care afectează omenirea.”
Autorii raportului subliniază că tendința de „multipolarizare” a lumii face ca SUA să își piardă din influență, o realitate care este deja bine primită în statele emergente precum Brazilia, India, Africa de Sud sau China. Așadar, apariția unui nou echilibru global nu este doar o schimbare a structurilor politice, ci și o provocare pentru acele țări care au fost obișnuite să se sprijine pe SUA ca principal furnizor de stabilitate și ordine.
Pericolele reprezentate de o eventuală ascensiune a Rusiei
Cu toate acestea, raportul nu se limitează doar la o critică a politicii externe americane, ci subliniază și pericolele reprezentate de o eventuală ascensiune a Rusiei într-un „ordinea eurasiatică” condusă de Moscova. În același timp, se sugerează că Trump ar trebui să recunoască implicațiile unei posibile înfrângeri a lui Vladimir Putin în Ucraina, în condițiile în care Rusia se confruntă cu o „supraextindere imperialistă” într-un context economic tot mai instabil.
În plus, războiul economic între SUA și China va continua să se intensifice, iar în acest climat global tot mai fragmentat, Beijingul ar putea profita de retragerea SUA din angajamentele internaționale sau de izolarea de partenerii săi tradiționali. Un studiu realizat de autorii raportului arată că, în toate țările G7, riscurile legate de SUA sunt percepute ca mai mari decât cele asociate cu Rusia.
Astfel, Conferința de Securitate de la München, care se va deschide vineri, va fi marcată de primele întâlniri între delegația americană condusă de vicepreședintele SUA, JD Vance, și liderii politici și militari europeni, fiind o oportunitate de a discuta despre viitorul rol al SUA pe scena internațională, despre posibilele acorduri de încetare a focului între Ucraina și Rusia, și despre măsurile economice ce ar putea urma, inclusiv amenințările cu tarifele reciproce impuse UE.
În această lume multipolară care se prefigurează, viitorul ordinii internaționale rămâne mai incert ca niciodată, iar negocierile din cadrul conferinței ar putea deschide noi căi de abordare a unei lumi în care puterile globale vor trebui să coexiste sau chiar să concureze pentru a stabili noile reguli ale unui sistem mondial în schimbare.