Trump pune în pericol încrederea reciprocă în NATO. Criza schimbului de informații

0
Publicat:

Criza de încredere din cadrul Alianței NATO, cu privire la schimbul de informații de securitate, se adâncește, iar efectele turbulențelor provocate de Donald Trump riscă să agraveze și mai mult situația, spun oficiali actuali și foști din cadrul Alianței și din domeniul securității.

Președintele SUA, Donald Trump/FOTO?Profimedia
Președintele SUA, Donald Trump/FOTO?Profimedia

De mult timp, există tensiuni generate de neîncrederea dintre membrii mai vechi ai NATO din vest și noii membri din fostele state comuniste. Aceste tensiuni s-au intensificat după atacul Rusiei asupra Ucrainei, iar țările pro-ruse precum Ungaria, și mai nou Slovacia, sunt considerate acum ca fiind nesigure, afirmă opt oficiali actuali și foști ai NATO și din domenii de securitate, care au avut acces la informații sensibile din cadrul Alianței. Mulți dintre aceștia au cerut anonimatul pentru a discuta despre acest subiect delicat.

Dar acum, schimbarea de atitudine a SUA sub conducerea lui Trump zguduie temelii Alianței, provocând o stare de neliniște în rândul țărilor membre, care se întreabă care ar putea fi riscurile implicate în partajarea informațiilor cu Washingtonul, spun cinci oficiali.

Confuzia legată de fiabilitatea SUA a devenit și mai profundă în această săptămână, când au apărut informații conform cărora Washingtonul ar fi suspendat temporar schimbul de informații cu Ucraina, pentru a pune presiune asupra Kievului să ajungă la masa negocierilor cu Rusia.

„Se fac tot mai multe speculații în culoarele NATO privind viitorul schimbului de informații în cadrul Alianței”, a declarat Julie Smith, ambasadorul SUA la NATO în perioada administrației Biden, până în noiembrie, adăugând că a auzit îngrijorări din partea unor aliați cu privire la continuarea partajării informațiilor de către Washington.

„Există mai puțin consens cu privire la cine este inamicul comun”

Potrivit lui Daniel Stanton, fost oficial al Serviciului canadian de informații externe CSIS, „într-un moment în care chiar au nevoie de mai multe informații, acestea vor ajunge mai puțin”. „Există mai puțin consens cu privire la cine este inamicul comun” și „oamenii vor fi mai reticenți în a împărtăși informații”, a spus Stanton.

Nominalizarea lui Trump pentru postul de director al serviciilor de informații naționale, Tulsi Gabbard, a generat și mai multe temeri, a spus Gustav Gressel, analist la Academia de Apărare Națională din Viena și fost cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe.

Gabbard a susținut puncte de vedere care se aliniază cu Rusia în legătură cu conflictele din Ucraina și Siria și a avut o întâlnire cu fostul președinte sirian Bashar al-Assad, izolat de comunitatea internațională din cauza utilizării armelor chimice împotriva propriilor cetățeni.

Luna trecută, Financial Times a relatat că un înalt oficial al Casei Albe, Peter Navarro, ar dori să excludă Canada din rețeaua de schimb de informații „Five Eyes”, o platformă de informare strânsă între Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă și Canada, considerată cel mai apropiat grup internațional de partajare de informații.

Mai mulți oficiali au spus că schimbul de informații din partea SUA nu a fost încă afectat, dar există temeri că acest lucru s-ar putea întâmpla în curând.

Un oficial NATO actual a spus că, în urma întâlnirii dezastruoase dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Trump de vineri, au apărut „multe întrebări”. Dar personalul „a păstrat calmul și a continuat să lucreze”, a adăugat oficialul.

„Desigur, există un proces de erodare din cauza abordării legate de Ucraina”, a spus același oficial NATO, „dar rămânem de părere că Trump nu are probleme reale cu NATO, așa că mai avem un punct pozitiv.”

Un fost oficial NATO a confirmat că o mare parte din schimbul de informații se desfășura bilateral, în loc de întâlniri între toți membrii NATO. „Asta s-a întâmplat mereu când lucrurile deveneau dificile”, a adăugat acesta.

Unii oficiali au negat că recentele șocuri din cadrul Alianței au avut vreun impact asupra schimbului de informații.

„Oamenii de informații pot împărtăși și discuta între ei în condiții în care alții nu pot”, a spus un oficial. „Nu am observat vreo reducere în acest sens.

Controlul informațiilor

Schimbul de informații între cele 32 de state membre ale NATO nu a fost niciodată la fel de strâns precum în cazul Five Eyes, în principal din cauza temerilor de scurgeri de informații și a suspiciunilor că unele agenții de informații naționale ar fi fost penetrare de către serviciile rusești.

„Aliații nu își împărtășesc cu adevărat „bijuteriile coroanei” în astfel de formate… Știam că acestea sunt foarte dorite de serviciile ostile”, a spus Stanton, fost oficial canadian.

Schimbul de informații poate fi extrem de puternic, cum s-a întâmplat atunci când administrația Biden a vorbit despre pregătirile Rusiei pentru a ataca Ucraina, ceea ce a jucat un rol decisiv în alertarea aliaților și mobilizarea unui răspuns.

Dar, la trei ani de la acea perioadă și cu o schimbare politică semnificativă sub Trump, rolul viitor al serviciilor de informații ale SUA este acum pus sub semnul întrebării.

„Întrebarea acum este dacă schimbul de informații va rămâne o caracteristică esențială a colaborării transatlantice în NATO, având în vedere întrebările pe care aliații le au cu privire la imparțialitatea SUA în gestionarea războiului din Ucraina și negocierile viitoare”, a spus Smith, ambasador al NATO din 2021 până în 2024.

Suspiciunile față de Washington reprezintă un fenomen nou.

Țările NATO au convenit anul trecut să sporească și să împărtășească mai multe informații pe baza colectării tehnice — prin supraveghere electronică și prin interceptarea semnalelor și sateliților.

În ceea ce privește HUMINT – informațiile obținute prin spioni și surse reale – schimbul a fost întotdeauna mult mai selectiv și bazat pe „cercuri de încredere” între grupuri mici de parteneri și pe principiul „nevoii de a ști”.

Schimbul de informații a fost întotdeauna „cel mai bun lucru în NATO”, a spus un fost oficial, subliniind că a îmbunătățit securitatea colectivă și a ajutat țările mai mici să ajungă la zi cu amenințările.

Guvernele naționale „sunt deținătorii informațiilor” și stabilesc cui vor împărtăși, a explicat Robert Pszczel, fost diplomat polonez și oficial NATO.

Tăierea legăturilor cu Moscova

În anii care au urmat prăbușirii comunismului, serviciile de informații din vest au fost extrem de prudente în a împărtăși informații semnificative cu omologii lor din fostele țări ale Pactului de la Varșovia, pe măsură ce acestea au aderat la NATO.

Și îndoielile cu privire la unele agenții de informații din Europa Centrală – în special serviciile de securitate ale Ungariei, de la ascensiunea prim-ministrului pro-rus Viktor Orbán – au persistat.

Aceste suspiciuni au afectat accesul acordat Ungariei din momentul izbucnirii războiului din Ucraina, iar Slovacia a devenit și ea o problemă după revenirea la putere a populistului pro-Kremlin Robert Fico în 2023, potrivit a șase oficiali.

Gressel, de la Academia de Apărare Națională din Viena, a spus că informațiile despre Rusia, China și datele tehnice despre sistemele de arme ale adversarilor sunt schimbate bilateral sau în grupuri mai mici.

„Serviciile de informații din Ungaria sunt informate doar despre amenințările urgente legate de terorism, nimic altceva”, a spus Gustav. „Nu vrei ca aceste informații să ajungă la Moscova.”

Dar nu doar Budapesta și Bratislava se confruntă cu neîncredere.

Un fost oficial al guvernului bulgar a spus că Sofia nu primește toate informațiile de securitate din cauza temerilor că există „active rusești în serviciile-cheie”.

Neîncrederea față de schimbul de informații nu este ceva nou.

Într-un interviu acordat POLITICO anul trecut, Richard Dearlove a declarat că, în calitate de șef al MI6 între 1999 și 2004, era extrem de selectiv în privința a ceea ce împărtășea cu BND din Germania, temându-se că informațiile ar putea ajunge la ruși. „Existau anumite informații extrem de sensibile pe care nu le-am fi dat niciodată”, a spus el.

Pszczel a adăugat că au existat și alte exemple din trecut când țările considerau unii membri ca fiind suspecti. „De exemplu, în Grecia, în timpul regimului colonelilor”, a spus el, referindu-se la junta militară de dreapta care a condus Grecia între 1967 și 1974.

Însă niciuna dintre aceste îngrijorări nu a implicat Statele Unite.

SUA

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite