Strategia adoptată de administraţia Biden în războiul informaţional legat de Ucraina stârneşte îngrijorări în comunitatea de spionaj

FOTO SHUTTERSTOCK

„Sunt date aproape în timp real”, notează un istoric de la Harvard despre tactica SUA de a face publice informaţii de la servicii cu privire la masarea trupelor şi stratagemele Rusiei în legătură cu criza asupra Ucrainei. Comunitatea analiştilor este însă împărţită: nu-şi asumă SUA un risc prea ridicat punând totul la vedere? Acea alarmă de invazie iminentă nu este oare prea ţipătoare?

„Sunt date aproape în timp real. Este starea de acum a lumii”, notează istoricul Calder Walton, specializat în domeniul informaţiilor.

Administraţia Biden a mers până în pânzele albe în efortul de a distribui public informaţii cu privire la ameninţarea rusă asupra Ucrainei prin comunicări ţintite către mass media şi alte metode cu scopul de  a avertiza întreaga lume despre tot - de la progresele concentrării de trupe la un presupus complot de a înscena un atac fals care să justifice o invazie, scrie Politico.

Strategia are apărători, dar şi detractori.

Oficialii americani spun că informaţiile sunt atent cântărite şi sunt doar cât trebuie pentru a expune preventiv şi astfel deturna tentative ale Rusiei de a răspândi minciuni care ar declanşa un război, în acelaşi timp în care s-ar asigura că America şi aliaţii săi interpretează aceeaşi stare de lucruri.

„Credem că cel mai bun antidot pentru dezinformare este informarea”, a explicat luni secretarul de stat american Anthony Blinken.

Michael Hayden, fost director al CIA şi al Agenţiei de Securitate Naţională, a pledat mereu pentru această informare publică având în vedere peisajul în schimbare a ameninţărilor de securitate.

Rusia a primit o avertizare şi a fost împinsă puţin înapoi, spune aprobator Mark Werner, preşedintele Comisiei de Informaţii din Senatul SUA.

Totuşi sunt voci care argumentează că aceste dezvăluiri au fost duse la un nivel alarmist exagerat, iar asta din cauza erorilor strategice din trecut cu privire la zone de conflict (exemplul armelor de distrugere în masă ca justificare pentru războiul din Irak) iar mai recent Afganistan.

„Sunt îngrijorat cu privire la credibilitatea pe termen lung a serviciilor noastre, având în vedere acest volum de declasificări. Dacă se dovedesc incorecte sau doar parţial corecte, vor submina gradul de încredere a informaţiilor pe care le transmitem partenerilor noştri sau încrederea publicului în acestea”, a mărturisit Politico un fost ofiţer CIA cu expertiză în Rusia.

Deschiderea neobişnuită a administraţiei Biden de a dezvălui aceste informaţii a devenit însă tot mai prezentă în conversaţiile de la Washington.

„Războiul tradiţional a fost mereu despre tocirea voinţei adversarilor”, spune Gavin Wilde, fost oficial american de informaţii cu expertiză în Rusia şi război informaţional, remarcând că înainte acesta era dus prin putere hard, în timp ce în prezent sunt disponibile metode informaţionale, care simplifică destul de mult lucrurile.

Cum a procedat administraţia Biden?

A autorizat scurgeri către organizaţii de presă selectate, a emis comunicate şi a consultat analişti externi.

Începând din toamna anului trecut, au fost făcute publice rapoarte generoase care au mers de la suspiciunile privind numărul de trupe (175.000 de militari) concentrate în vederea unei invazii la acuzaţii că Kremlinul pregăteşte un clip de propagandă al unui atac lansat de Ucraina care ar furniza Moscovei pretext pentru război.

Deşi neagă că ar plănui o invazie, Vladimir Putin insistă că SUA şi partenerii săi europeni trebuie să ţină cont de preocupările Rusiei în ce priveşte expansiunea NATO în estul Europei pe care o consideră ameninţătoare.

Pe de altă parte, administraţia Biden a avertizat cât de tare a putut şi în numeroase ocazii că invazia ar putea avea loc oricând, argumentând că Rusia masează continuu trupe, inclusiv pe teritoriul aliatei Belarus.

Un fost oficial din Consiliul Securităţii care s-a ocupat cu afacerile legate de Rusia s-a declarat nemulţumit de multitudinea de informaţii ce riscă să pericliteze sursele şi metodele serviciilor de informaţii.

„Oare de câte nenumărate ori trebuie să repete avertismentele că nu ştiu ce este iminent?Altădată nu vom mai putea afla care le sunt planurile, întrucât ruşii vor renunţa să folosească acele canale prin care colectăm informaţiile”, a spus el.

Totuşi, un oficial senior al administraţiei Biden, ca şi un oficial senior de informaţii, au dat asigurări că informaţiile sunt bine dozate în privinţa riscurilor.

„Analiza riscuri-beneficii a înclinat până acum în balanţa în favoarea împărtăşirii a cât de mult ar fi fezabil având în vedere miza. Totodată, dat fiind scepticismul european cu privire la motivele Rusiei în unele locuri credem că e necesar să facem tot posibilul să punem bazele unei înţelegeri comune minimale a ameninţării”, a spus oficialul de informaţii.

Oficialul din cadrul administraţiei Biden a subliniat la rândul său faptul că schimbul de informaţii de la servicii între SUA şi aliaţii europeni a fost unul solid pe parcursul crizei. Un exemplu este gestul Marii Britanii care a făcut publice suspiciunile sale privind faptul că Moscova se gândeşte să instaleze un guvern-marionetă la Kiev.

„Informaţiile pe care le-am făcut publice reprezintă o cantitate modestă de informaţii declasificate care au fost extrem de atent examinate pentru a preveni orice potenţială compromitere a sursei şi metodelor”, a spus acesta.