Diplomații europeni au aflat planul lui Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Trump ar putea folosi ajutorul militar acordat Ucrainei ca pârghie pentru a forța Moscova și Kievul să se așeze la masa negocierilor.

Donald Trump, dacă va câștiga alegerile prezidențiale din SUA, este posibil să folosească ajutorul militar american pentru Ucraina ca pârghie pentru a forța Moscova și Kievul să se așeze la masa negocierilor.

"Unii diplomați străini de la Washington au fost informați că planul lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina va începe prin faptul că ambele părți se vor așeza la masă și vor ajunge la un acord pentru a pune capăt ostilităților", a relatat CNN, citând surse din rândul diplomaților europeni de la Washington care încearcă să stabilească o comunicare cu Trump.

Dacă Trump va câștiga în noiembrie, au spus ei, probabil că îi va contacta pe Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski a doua zi după alegerea sa sau a doua zi după învestirea sa pentru a începe să coordoneze discuțiile.

"Dacă Ucraina vrea ajutor în continuare, trebuie să vină la masa negocierilor, iar dacă Rusia nu vrea ca noi să acordăm Ucrainei sume uriașe de sprijin nou, atunci trebuie să vină la masa negocierilor. Asta nu înseamnă că ar trebui să cedăm în fața Ucrainei sau să îi dăm lui Putin tot ce vrea", a declarat o sursă de la CNN, familiarizată cu gândirea lui Trump pe această temă.

Anturajul lui Trump a calificat drept "falsă" informația publicată de Washington Post, potrivit căreia acesta ar avea un "plan secret" pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care ar implica "cedarea" Penisulei Crimeea și Donbasului către Rusia.

În februarie, vorbind la un miting de campanie, Trump a declarat că ar face mai mult pentru Ucraina decât președintele în exercițiu Joe Biden.

Boris Johnson: Dacă republicanii vor să facă din nou America mare, nu își vor începe președinția cu victoria lui Putin

Fostul premier britanic Boris Johnson este convins că Statele Unite nu vor fi din nou grozave, așa cum a promis cel de-al 45-lea președinte și potențial candidat al Partidului Republican la viitoarele alegeri, Donald Trump, dacă Ucraina va pierde războiul cu Rusia.

Într-un articol pentru The Telegraph, el le-a cerut republicanilor din Camera Reprezentanților să se unească, să decidă cu privire la continuarea ajutorului militar acordat Forțelor Armate ucrainene și să demonstreze că America este o superputere mondială.

„Dacă ești partidul lui Ronald Reagan, dacă vrei să faci din nou America mare, atunci nu începi o nouă președinție republicană – ceea ce se poate întâmpla foarte bine – recunoscând victoria lui Putin”, a spus Johnson, adăugând că ar fi un dezastru pentru SUA și Occident...“

El este sigur că șeful Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, este un susținător al Ucrainei. Și trimiterea de ajutor pentru Kiev nu este doar în interesul securității naționale a SUA, ci va dovedi și că democrația în lume este importantă pentru Washington.

Liderul republican al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Mike Johnson, a refuzat să avanseze miercuri un calendar cu privire la ajutorul pentru Ucraina, dând asigurări că negocierile continuă, în pofida apelurilor repetate de a se trece la acţiune.

„Aleşii din Cameră continuă să dezbată calea de urmat”, s-a limitat Mike Johnson să spună miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, relatează France-Presse.

Un pachet de 60 miliarde de dolari pentru Kiev, cerut de preşedintele democrat Joe Biden, este blocat în Congresul american de mai multe luni.

Aceste fonduri au fost aprobate de Senat în februarie, dar susţinătorii lui Donald Trump din Camera Reprezentanţilor refuză să examineze textul în forma actuală - din cauza, între altele, a unei dispute mai largi privind imigraţia.

„Sunt o mulţime de idei diferite de studiat”, a afirmat Mike Johnson miercuri, fără să avanseze însă vreun calendar sau să ofere detalii asupra acestor piste.

„După cum ştiţi, este o chestiune foarte complicată şi într-un moment extrem de complicat”, a adăugat responsabilul republican.

În plin an electoral, problema s-a transformat într-un duel între Joe Biden şi Donald Trump, care pledează pentru împrumuturi pentru Kiev mai degrabă decât pentru donaţii.

De departe cel mai important susţinător militar al Ucrainei, Statele Unite nu au mai trimis un pachet major de asistenţă Kievului din decembrie 2022.

Fără aceste fonduri, „Ucraina va pierde războiul”, a avertizat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

De ce este imposibil să se încheie ostilitățile prin negocieri

După mai bine de doi ani de lupte, războiul din Ucraina a ajuns într-un punct mort. Ambele țări continuă să cheltuiască resurse semnificative pentru a câștiga teritoriu, dar succesele lor sunt puține și rare. Niciuna dintre părți nu are suficiente resurse pentru a obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă. Analiștii se referă în mod obișnuit la această situație ca la un "impas reciproc dăunător", iar aceasta contribuie adesea la condițiile care forțează părțile să negocieze.

Cu toate acestea, acest război nu a ajuns încă în stadiul în care o încetare negociată a ostilităților este posibilă chiar și în principiu. În ciuda lipsei de progrese, nici Rusia, nici Ucraina nu pot înghiți cererile celeilalte părți. Nicio diplomație creativă nu poate schimba aceste fapte. Pentru ambele țări, lupta este în continuare preferabilă unei înțelegeri. Și, dacă nu se produc schimbări radicale pe câmpul de luptă sau în guvernul unuia dintre state, este puțin probabil ca ambele părți să își reconsidere cererile pe termen lung, notează Foreign Affairs.

"Când conflictul se va încheia, este puțin probabil să fie un acord de compromis. Acest lucru se va întâmpla fie pentru că Ucraina este suficient de puternică pentru a prelua controlul asupra teritoriului nou cucerit și va putea împiedica Rusia să încerce să îl ia înapoi, fie după ce Kremlinul a câștigat pe câmpul de luptă, iar resursele Ucrainei sunt suficiente doar pentru a apăra teritoriul rămas", scrie revista Foreign Affairs.

Când Rusia a lansat un război la scară largă, a urmărit patru obiective principale. Primul a fost cucerirea de teritorii. Al doilea obiectiv a fost ceea ce Rusia a numit "denazificare", ceea ce înseamnă schimbarea regimului. În acest scop, atacul a fost îndreptat împotriva Kievului.

Al treilea obiectiv a fost demilitarizarea. Aceasta însemna că forțele armate ucrainene ar trebui să fie atât de mici încât să fie practic inutile, iar restricțiile privind numărul și tipul de arme să fie, de asemenea, discutate. Această interdicție a fost legată de obiectivul final al Moscovei de neutralitate. Rusia dorea să împiedice Ucraina să adere la NATO sau să urmărească integrarea politică sau economică cu UE.

Luate împreună, aceste patru obiective înseamnă dezmembrarea și înrobirea Ucrainei. În ciuda acestor cerințe, Kievul a acceptat să negocieze cu Rusia în primele zile ale războiului. Dar propunerile Kievului nu au fost pe măsura cerințelor maximaliste ale lui Putin, iar în curând Ucraina a reușit să oprească înaintarea armatei ruse.

Niciuna dintre părți nu pare să aibă perspective de a obține un succes semnificativ pe câmpul de luptă

Ambele părți mobilizează sute de mii de soldați. Dar, în ciuda acestui fapt, niciuna dintre părți nu pare să aibă perspective de a obține un succes semnificativ pe câmpul de luptă, consideră revista americană. Și totuși, este extrem de puțin probabil ca cele două părți să ajungă la un acord. Pur și simplu, cererile Rusiei sunt prea extreme pentru Ucraina și este puțin probabil ca acestea să se înmoaie. Putin este hotărât din punct de vedere ideologic să înrobească Ucraina, iar invulnerabilitatea sa politică îl face aproape complet insensibil la costurile financiare și umane ale războiului.

"Guvernul ucrainean nu va face concesii care să permită ca aceste atrocități [crimele Rusiei pe teritoriul ocupat temporar] să crească și mai mult, atâta timp cât există vreo speranță de a le evita", scrie Foreign Affairs.

Evenimentele din timpul războiului ar putea, de asemenea, să determine ambele state să își reconsidere pozițiile. De exemplu, pierderi uriașe de partea rusă ar putea duce la o revoltă, iar dacă războiul este blocat pentru o perioadă lungă de timp, o posibilă lovitură de stat în Rusia ar putea instala o conducere mai ascultătoare. Dar acest scenariu este puțin probabil. Prin urmare, cel mai probabil rezultat va fi o continuare a luptei. Moscova își va continua încercările de a cuceri cea mai mare parte a Ucrainei. Kievul va continua să reziste.

Astfel, regimul rus va rămâne nemulțumit de granițele sale, așa cum a fost încă din 1991. Va continua să fie un stat revizionist care încearcă să își extindă teritoriul - prin forță, dacă este necesar. Prin urmare, orice pace durabilă trebuie să se bazeze pe descurajare, nu pe satisfacția cu status quo-ul.

Acest lucru presupune ca Ucraina să fie suficient de puternică atât pe plan intern, cât și prin intermediul parteneriatelor sale, pentru a respinge atacurile rusești. Putin are dreptate în legătură cu un lucru - suveranitatea Ucrainei există doar atât timp cât poate fi apărată împotriva incursiunilor Moscovei, conchide revizta.