Europarlamentari de extremă dreaptă fac jocurile rușilor la un post de propagandă: „Sper că civilizația din Ucraina va pierde”
0„Dacă este un război al civilizației, ei bine, sper că civilizația din Ucraina va pierde”, a declarat, pentru Vocea Europei, Marcel de Graaff, un deputat olandez de extremă dreapta, dintr-un studio de televiziune aflat chiar în interiorul Parlamentului European, în octombrie anul trecut, relatează Politico.
„Ucraina trebuie să devină o zonă-tampon demilitarizată”, a susținut Maximilian Krah, un politician de extremă dreapta din Germania, adresându-se celorlalți patru participanți la discuţia din studio.
Dezbaterea a fost organizată de Vocea Europei, un post despre care autoritățile cehe și belgiene au declarat, în martie, că este un paravan pentru propaganda și dezinformarea rusească.
În timp ce se alăturau postului online, mai mulți legislatori au respins perspectiva aderării Ucrainei la UE, au dat vina pe Ucraina pentru începerea războiului, au vorbit despre nivelul de corupție din Ucraina și despre dificultățile cu care se confruntă Ucraina pe linia frontului și au făcut presiuni pentru discuții de pace urgente, au pledat împotriva trimiterii mai multor arme în Ucraina, cerând în același timp ca Ucraina să facă concesii și avertizând că conflictul ar putea escalada periculos.
Toate aceste puncte de discuție contravin punctelor de discuție standard ale UE și liniei ferme pro-Ucraina pe care Uniunea Europeană o adoptă.
Europarlamentarii care au comentat pentru Vocea Europei
Europarlamentari și politicieni din guvernele din Europa Centrală și de Est au acordat interviuri video canalului Vocea Europei, cu doar 351 de abonați pe YouTube și doar 60.000 de vizualizări din vara anului trecut până recent.
O analiză realizată de Politico a tuturor celor 50 de videoclipuri de pe canalul YouTube al Vocii Europei a arătat că 16 membri ai Parlamentului European s-au angajat în discuţii cu acest canal, toți de extremă dreapta.
Astfel, începând cu luna august a anului trecut, Vocea Europei a organizat dezbateri și interviuri individuale cu următorii europarlamentari: Krah și Joachim Kuhs din Germania, Patricia Chagnon, Thierry Mariani și Hervé Juvin din Franța, Marcel de Graaff din Olanda, Matteo Gazzini și Francesca Donato din Italia, Miroslav Radačovský și Milan Uhrík din Slovacia, Jaak Madison din Estonia, Hermann Tertsch și Jorge Buxadé din Spania, Ladislav Ilčić din Croația, Anders Vistisen din Danemarca și Tom Vandendriessche din Belgia.
Îngrijorări legate de alegerile europarlamentare
Parlamentarii și-au exprimat îngrijorarea în ultimele luni cu privire la amploarea influenței rusești în cadrul instituțiilor UE cu doar câteva luni înainte de alegerile europene din iunie.
„Riscul pentru viitoarele alegeri europene este că jucători de rea credinţă, precum Rusia, vor încerca să se amestece în spațiile online ale oamenilor atunci când aceștia au garda jos”, a declarat Jiore Craig, senior fellow pe probleme de integritate digitală la Institutul pentru Dialog Strategic, un ONG care se ocupă de dezinformare.
De la aceste dezvăluiri, YouTube a eliminat de pe site-ul său zeci de videoclipuri filmate în Parlament pentru că s-a încălcat politica sa privind conținutul înșelător.
Premierul belgian Alexander de Croo a susținut că europarlamentarii care au exprimat opinii care contravin punctului de vedere susţinut ferm de Uniunea Europeană au fost plătiți de organizația Vocea Europei, însă nu există nicio dovadă că ei au luat bani pentru aceste apariții.
Ce au spus unii europarlamentari
Europarlamentarul Marcel de Graaff din Olanda a respins acuzațiile că a fost plătit de Vocea Europei atunci când a declarat, în cadrul dezbaterii din octombrie: „Cea mai bună modalitate de a obține pacea este ca ucrainenii să se predea”.
Thierry Mariani, din Franța, a acuzat UE că a declanșat evenimentele care au dus la invadarea Ucrainei de către Rusia, prin semnarea unui acord comercial cu Ucraina în urmă cu un deceniu. „Unele țări vor doar să distrugă Rusia, ceea ce este în primul rând imposibil și nu este în interesul țărilor noastre”, a spus el.
În cadrul unei alte dezbateri de la Vocea Europei, deputatul francez Hervé Juvin a susținut că, cu cât Occidentul furnizează mai multe arme Ucrainei, „cu atât mai mult Putin trebuie să împingă spre Vest”, iar Krah Kuhs din Germania a sugerat că Ucraina ar trebui să renunțe la teritoriile din estul țării și că orice idee de aderare a Kievului la UE este „doar propagandă”.
Nu toți eurodeputații intervievaţi de Vocea Europei au adoptat, însă, poziții pro-ruse. Eurodeputatul spaniol de extremă dreapta Tertsch a declarat că Putin trebuie accepte inversarea raporturilor de forţă în orice viitoare negocieri de pace și a adăugat că este foarte ușor de înțeles de ce țările din Europa Centrală și de Est nu au încredere în liderul rus. Contactat de POLITICO, Hermann Tertsch din Spania a declarat: „Sunt probabil cel mai notoriu antiputinist din politica spaniolă”.
Europarlamentarul estonian Jaak Madison a declarat pentru Politico faptul că i-a spus intervievatorului canalului: „Rusia este inamicul nostru și trebuie să dăm arme Ucrainei. Ei nu au încercat să mă convingă că mă înșel”, a spus el.
Cine este Vocea Europei
Creată în Olanda în 2016 și acuzată în 2018 că servește interesele Rusiei, Vocea Europei a intrat în pauză o perioadă, dar şi-a reluat activitatea în mai 2023, publicând şi difuzând opinii pro-Kremlin, ulterior schimbându-și brandul și publicând pe platforma X.
Autoritățile cehe au sancționat doi dintre directorii de la Vocea Europei, dintre care unul, oligarhul ucrainean Viktor Medvedchuk, este cunoscut ca vechi prieten al liderului rus Vladimir Putin.
Cei mai mulți dintre deputații europeni au declarat că nu-și amintesc cine i-a invitat la dezbateri, cum au fost contactați sau cine i-a intervievat, față în față, în birourile lor parlamentare.
În timp ce Vocea Europei s-a prezentat ca fiind un organ de presă, a rămas neclar cine sunt toți editorii și jurnaliștii care lucrează pentru el.
„Nu cer CV-ul fiecărui jurnalist înainte de a accepta un interviu”, a declarat Thierry Mariani, când a fost întrebat despre cine l-a invitat la dezbatere. Patricia Chagnon, colega sa de extremă dreapta, a declarat, de asemenea, că nu-și putea aminti numele fiecărui jurnalist, inclusiv al celui care avea „un accent puternic” și care lucra pentru Vocea Europei. Cu toate acestea, ea i-a cerut moderatorului Chris Tomlinson să îi trimită cartea de identitate înainte de a accepta să se întâlnească cu el pentru o altă dezbatere.
„Nu știu cine este Vocea Europei”, a declarat eurodeputatul slovac Radačovský, care a acordat un interviu individual în care a făcut apel la pace, când a fost abordat la Bruxelles. Când a fost întrebat în ce condiții ar trebui să se întâmple pacea, Radačovský a sugerat că lucrează pentru binele comun al întregii omeniri și a plecat.
Joachim Kuhs, europarlamentarul german de extremă dreapta, nu l-a numit pe Chris Tomlinson, dar a declarat că nu știa că interviul va fi pentru Vocea Europei, spunând că avea impresia că va fi pentru European Conservative.
Chris Tomlinson, care a lucrat ca jurnalist la blogul american de extremă dreapta Breitbart și a scris în trecut pentru revista European Conservative din Bruxelles, a refuzat să comenteze.
Canal de propagandă rusă
Potrivit unei declarații a serviciilor secrete cehe, „conținutul postului Vocea Europei a fost controlat și finanțat direct de Federația Rusă. Banii de la Moscova au fost, de asemenea, folosiți pentru a plăti anumiți reprezentanți politici pentru a distribui opiniile propagandei ruse... Unul dintre obiective a fost încercarea de a influența alegerile pentru Parlamentul European”.
Expertul în dezinformare Kalenský a declarat că impactul cumulativ al campaniilor de dezinformare este ceea ce le face periculoase în timp, comparându-le cu eroziunea unei pietre. „Dacă ar fi căzut o singură picătură o singură dată, nu ar fi făcut nicio diferență, dar efectul cumulativ al atâtor picături care cad timp de atâția ani este cel care face gaura în piatră”, a descris el metaforic modelul după care funcţionează propaganda rusă.
Se încarcă comentariile...
