De ce a devenit Trump 2.0, mai extremist și mai provocator -Analiză
0Într-o nouă abordare fermă, Donald Trump a cerut marți țărilor membre NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, subliniind pentru încă o dată că acestea plătesc prea puțin pentru protecția oferită de Statele Unite. Potrivit lui Trump, fiecare dintre membrii alianței poate face acest lucru, având în vedere resursele lor, iar procentul de 2% stabilit până acum este insuficient.
„Toți își permit, dar ar trebui să fie la 5%, nu la 2%”, a declarat Trump, subliniind că Europa beneficiază de o mică parte din costurile asumate de Statele Unite, chiar dacă oceanul le separă. „De ce noi plătim miliarde și miliarde de dolari mai mult decât Europa?”, a continuat el, punând sub semnul întrebării logica financiară a alianței.
De altfel, președintele ales a fost de mult timp sceptic față de NATO, organizația care constituie piatra de temelie a securității europene din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, Trump a lansat o amenințare familiară: dacă aliații nu vor mări cheltuielile de apărare, ar putea lua în considerare părăsirea alianței.
Reamintind contextul geopolitic actual, Trump a subliniat că războiul din Ucraina a provocat o schimbare semnificativă în NATO, determinând organizarea unui flanc estic mai puternic. De asemenea, și alți lideri din cadrul NATO, precum Mark Rutte, au recunoscut necesitatea unor creșteri considerabile ale cheltuielilor de apărare. Rutte a avertizat că națiunile europene nu sunt pregătite pentru o eventuală confruntare cu Rusia și a cerut o accelerație a cheltuielilor în acest sens.
În discursul său de marți, Trump a susținut că președintele Joe Biden a decis că Ucraina ar trebui să adere la NATO, fapt ce ar fi contribuit la declanșarea invaziei rusești în 2022. „Pe undeva, Biden a spus că Ucraina ar trebui să poată adera la NATO. Ei bine, Rusia are pe cineva chiar la ușa lor, și pot înțelege cum se simt despre asta”, a explicat Trump, uitând, însă, să menționeze că aliații NATO au fost de acord cu aderarea Ucrainei încă din 2008, pe vremea administrației Bush.
În pofida criticilor, Trump rămâne hotărât să obțină un acord rapid pentru încetarea războiului din Ucraina, semnalizând îngrijorări cu privire la viitorul ajutorului militar american, esențial pentru rezistența Ucrainei în fața agresiunii Moscovei.
„Conflictul nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”, a spus Trump, reiterând că, dacă ar fi fost președinte, războiul nu ar fi avut loc. Promisiunile sale de a pune capăt rapid conflictului și de a cere o revizuire a cheltuielilor de apărare sunt doar câteva dintre semnalele care marchează stilul său de leadership, care pare să se radicalizeze tot mai mult pe măsură ce se apropie al doilea mandat.
Semnal de alarmă pentru aliați
Într-o perioadă de instabilitate politică globală, amenințările lui Trump față de aliații SUA și declarațiile sale tot mai radicale sunt un semnal de alarmă pentru toți cei care consideră că, odată cu plecarea sa de la Casa Albă, pericolele au dispărut. De fapt, ele sunt mai prezente ca niciodată, iar acest „Trump 2.0” ar putea fi mult mai periculos decât a fost vreodată prima versiune, conchide The Guardian.
Într-un peisaj politic american care părea să se fi calmant în urma primului său mandat, Donald Trump pregătește o revenire în forță, cu o retorică tot mai belicoasă și tot mai îngrijorătoare, scrie The Guardian. Dacă prima dată s-a confruntat cu boicoturi și critici acerbe din partea elitelor americane, acum, chiar și cei care l-au contestat atunci par dispuși să lase deoparte rezistența. Actorii de la Hollywood și titanii din Silicon Valley sunt, mai nou, printre cei care își arată susținerea pentru Trump, iar câțiva democrați care au ales să boicoteze prima sa investire au lăsat să se înțeleagă că nu vor lipsi de la cea de-a doua.
Totuși, în spatele acestei aparent „normalizări” a imaginii sale politice, se ascunde o realitate mult mai înfricoșătoare. Căci, dincolo de imaginea unui Trump 2.0 mai „moderat” și „acceptabil”, se profilează o schimbare tot mai profundă, iar conferința sa de presă de la Mar-a-Lago, Florida, de săptămâna trecută, ne oferă indicii clare despre direcția în care se îndreaptă. La cei 78 de ani ai săi, fostul președinte a demonstrat că nu și-a abandonat obiceiurile și că, dimpotrivă, cu fiecare apariție publică pare să devină mai provocator și mai extremist.
Vorbind despre ținte geopolitice precum Groenlanda și Canalul Panama, Trump a menționat că nu exclude utilizarea forței pentru a obține controlul asupra acestora. Mai mult, a adus în discuție posibilitatea de a transforma Canada într-un stat american și chiar a sugerat schimbarea numelui Golfului Mexic în „Golful Americii”. În plus, retorica sa s-a alimentat cu teoriile conspiraționiste, inclusiv despre implicarea FBI și Hezbollah în evenimentele din 6 ianuarie, susținând că trebuie să „aflăm” mai multe despre acest subiect.
Viraj periculos
Această serie de afirmații, cu un caracter tot mai haotic și fără noimă, ar putea părea doar un alt exercițiu de imagine pentru Trump, însă în realitate reflectă o tendință mult mai gravă. Amenințările constante la adresa aliaților tradiționali ai SUA semnalează un viraj periculos către o politică internațională expansionistă, care riscă să ducă America pe un drum periculos. Trump, care a promis în timpul campaniei „America pe primul loc”, pare să fi ajuns să împrumute din stilul belicos al unor predecesori precum George W. Bush, având un discurs mult mai agresiv decât cel pe care l-ar fi putut anticipa oricine.
Deși există întrebări despre sinceritatea intențiilor sale, în special când vine vorba despre amenințările sale de a apela la forță pentru a obține controlul asupra unor teritorii strategice, există și un alt posibil motiv care ar putea explica această radicalizare a retoricii sale. Trump pare să resimtă tot mai acut „sindromul celui de-al doilea album”. Cu audiențele știrilor în scădere și cu o imagine publică deja foarte deteriorată, el pare să simtă presiunea de a-și reconfirma statutul de lider suprem al unui partid tot mai polarizat. Așadar, pentru a atrage atenția și a-și păstra relevanța, Trump nu se sfiește să devină și mai extrem, mai provocator și, implicit, mai periculos.
Robert Reich, fost ministru al muncii, subliniază pericolele reale ale unui astfel de comportament, avertizând că „nu trebuie să lăsăm absurditatea să ne distragă atenția de la scopul real al lui Trump 2.0: consolidarea continuă a puterii și bogăției în mâinile oligarhilor”. Pentru Trump, toate acestea fac parte dintr-un joc politic mult mai vast, în care scopul final este menținerea controlului și a influenței asupra celor care i-au asigurat un capital politic uriaș.
A înnebunit! Este o nebunie totală!” – reacțiile politicienilor, după declarațiile expansioniste ale lui Trump
Refuzul lui Donald Trump de a exclude posibilitatea unei invazii a Groenlandei sau a Panama a stârnit indignarea liderilor politici din multe colțuri ale lumii care l-au criticat, numind amenințările directe ale președintelui ales al SUA „o nebunie completă”, notează Politico.
„Și-a ieșit complet din minți. E pur și simplu o nebunie!”, a declarat Jim Himes, reprezentant al Partidului Democrat, într-un interviu pentru CNN.
„Democrații din Camera Reprezentanților sunt concentrați pe reducerea costului vieții în America, nu pe invadarea Groenlandei”, a scris liderul minorității din Cameră, Hakeem Jeffries.
Mai există însă și susținători ai viziunii expansioniste a lui Trump. Guvernatorul statului Colorado, Jared Polis, a declarat că ar sprijini integrarea Groenlandei, spunând: „Dacă poporul groenlandez dorește să se alăture celei mai mari țări de pe pământ, îl vom primi ca al 53-lea stat american”.
„Canada nu va deveni niciodată parte din SUA”, a declarat ferm premierul canadian, Justin Trudeau, eliminând orice îndoială în legătură cu viitorul țării sale.
Ministrul canadian al Afacerilor Externe, Melanie Joly, a comentat la fel de ferm: „Comentariile președintelui Trump reflectă o totală neînțelegere a ceea ce face din Canada o națiune puternică. Economia noastră este robustă, iar poporul nostru este și va rămâne imun la orice amenințare.”
Premierul din Ontario: „Cum ar fi dacă am cumpăra Alaska…?”
Premierul din Ontario, Doug Ford, a venit cu o propunere surprinzătoare: „Cum ar fi dacă am cumpăra Alaska și am adăuga și Minnesota și Minneapolis?”, a spus Ford, într-o remarcă făcută în contextul în care Canada se confruntă cu posibile creșteri de taxe din partea SUA.
Ulterior, Ford a clarificat că făcea o glumă, dar, în același timp, deputatul Charlie Angus a fost mai serios în răspunsul său. „Canada are ceva numit democrație, care presupune ca liderul să fie responsabil în fața Parlamentului”, a declarat acesta, făcând referire la acuzațiile de abuz sexual care îl vizează pe Trump. „Pariez că americanii și-ar dori și ei să aibă acest sistem acum”, a adăugat Angus.
Trump, pe de altă parte, a continuat să critice Canada, acuzând-o că nu contribuie suficient la apărarea colectivă a țărilor din NATO și că beneficiază de subvenții și ajutoare financiare din partea SUA, fără a-și plăti partea corectă. „Canada nu are o armată puternică, se bazează pe armata noastră și totuși nu plătește destul”, a spus Trump, plângându-se că situația este „foarte nedreaptă”.
Și ministrul panamez de Externe, Javier Martinez-Cha, a răspuns cu fermitate, subliniind că suveranitatea Panama asupra Canalului „nu este negociabilă”.
„Canalul nostru este destinat să servească întreaga umanitate, iar doar panamezii îl controlează. Așa va rămâne”, a spus oficialul.
„Groenlanda nu este MAGA”
Premierul danez Mette Frederiksen a respins categoric ideea de a vinde insula.
„Groenlanda nu este de vânzare și nu va fi niciodată de vânzare. Danemarca, care o deține, este un aliat NATO. Orice altă sugestie este pur și simplu iresponsabilă și periculoasă”, a declarat Frederiksen.
Pe de altă parte, deputata groenlandeză Aja Hemnitz a respins vehement afirmațiile președintelui ales, subliniind că „Groenlanda nu este MAGA și nu va deveni niciodată MAGA”.
„UE îşi va apăra teritoriile”
Ministrul de externe al Franţei, Jean-Noël Barrot, a declarat că Uniunea Europeană nu va permite niciunei ţări să „îi atace frontierele suverane”. Întrebat despre perspectiva ca SUA să invadeze teritoriul danez, Barrot a declarat pentru postul de radio France Inter: „Este evident că nu se pune problema ca Uniunea Europeană să permită altor naţiuni din lume, oricare ar fi ele, şi aş spune chiar începând cu Rusia, să îi atace frontierele suverane. Suntem un continent puternic, trebuie să ne întărim şi mai mult”.
El a adăugat că nu se aşteaptă ca Trump să invadeze Groenlanda, dar a adăugat că Europa trebuie să se „trezească” într-o lume mai nesigură, scrie Financial Times.
Se încarcă comentariile...
