Cum a fost convins Biden să permită Ucrainei să lovească în Rusia cu arme americane. Demersurile de culise în timp ce rușii atacau în Harkov

O coaliție de oficiali și congresmeni de la Kiev și Washington s-a aflat într-o cursă în spatele ușilor închise pentru a convinge administrația Biden să ofere cel mai important „da” de pe parcursul războiului: ridicarea unor restricții în privința utilizării armelor americane pe teritoriul Rusiei, relatează Politico. Demersul lor a venit pe fondul situației disperate din regiunea Harkov, după ce rușii au lansat un atac transfrontalier.

Atac rus asupra orașului Harkov FOTO EPA-EFE

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reușit în mai multe rânduri să-l convingă pe Joe Biden; inițial, să furnizeze diverse arme avansate – de la tancuri la avioane de luptă și până la rachete cu rază lungă de acțiune. De data aceasta însă, solicitarea acestuia privea o decizie poate mai importantă decât toate, și anume interdicția menținută de SUA preț de doi ani pe fondul îngrijorărilor privind o escaladare primejdioasă a tensiunilor între două mari puteri.

Politico a intervievat 18 oficiali și legiuitori americani, ucraineni și europeni, majoritatea sub rezerva anonimatului, pentru a discuta despre conversații diplomatice sensibile privind demersurile grăbite de culise pentru a-i convinge atât pe consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, cât și pe Biden să ofere ceea ce ar putea fi cel mai mare „da” al războiului.

Perspectiva de a pierde Harkovul

Posibilitatea de a pierde Harkovul în favoarea Rusiei creștea tot mai mult, riscând să dea o lovitură semnificativă poziției Ucrainei pe câmpul de luptă. Dacă Rusia ar fi cucerit Harkovul, ar fi avut o deschidere însemnată pentru a prelua alte zone cruciale din estul Ucrainei. Totodată, ar fi subminat sprijinul lui Biden pentru Kiev, unul pe care l-a sprijinit cu arme și alte ajutoare în valoare de miliarde de dolari. Astfel că, dacă exista o bătălie în privința căreia Biden ar putea fi convins să spună „da”, aceasta era cu siguranță cea pentru Harkov.

Chiar înainte ca Rusia să lanseze ofensiva de la Harkov, oficialii de la Pentagon și de la cartierul general al Comandamentului European al SUA din Ramstein, Germania, erau din ce în ce mai îngrijorați de situația Ucrainei pe câmpul de luptă, în măsura în care, în lipsa ajutorului militar american, întârziat luni de zile, soldații din prima linie rămâneau rapid fără muniție și apărare aeriană.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, și echipa sa urmăreau cu îngrijorare cum forțele rusești au început să facă progrese pe câmpul de luptă ca la jumătatea lunii aprilie să înceapă să se adune pe partea rusă a graniței, în apropiere de Harkov. Principala lor îngrijorare era că Moscova ar putea captura orașul, astfel că au început să aibă în vedere „utilitatea militară” de a le permite ucrainenilor să atace ținte rusești dincolo de graniță pentru a se apăra împotriva atacurilor în regiunea Harkov, potrivit unui oficial al Departamentului Apărării.

Pe 13 mai, la trei zile de la declanșarea asaltului transfrontalier, cu prilejul vizitei la Kiev a lui Michael Carpenter, fostul reprezentant al SUA la Organizația pentru Cooperare și Securitate în Europa și noul director pentru Afaceri Europene la Consiliul Național de Securitate, acesta a primit un mesaj clar: restricțiile trebuie ridicate imediat. Peste 4.00 de civili fuseseră deja evacuați din regiunea Harkov, existau deja morți printre civili și probabil că numărul victimelor va crește.

Evaluările serviciilor occidentale de informații păreau să confirme afirmațiile Kievului: rușii erau de departe în avantaj pe acest câmp de luptă. Aveau libertatea de a bombarda în Harkov fără a părăsi spațiul aerian al Rusiei. În plus, Ucraina nu avea posibilitatea de a intercepta bombele sale cu planare, cu raze de acțiune între 40 și 60 km, întrucît ar fi încălcat interdicția Washingtonului.

Pe 13 mai, în cadrul unei conferinței prin legătură video securizată, la care au luat parte Sullivan, Austin și șeful Statului Major întrunit al SUA, generalul Charles Q. Brown, Zelenski a cerut oficial Casei Albe să anuleze restricțiile asupra utilizării armelor astfel încât să poată lovi pozițiile ruse de peste graniță. Oficialii SUA au fost de acord că solicitarea este una legitimă în acele circumstanțe și au decis să facă oficial această recomandare lui Biden.

În paralel, la Washington, un grup de deputați ucraineni se întâlneau cu membri ai Congresului pentru a purta discuții în legătură cu acest subiect, așa cum au făcut ori de câte ori Kievul a avut nevoie de mai mult ajutor – fie că a fost vorba de mai multe arme, mai multă instruire pentru piloți sau mai mulți bani.

De data aceasta, au cerut trei lucruri: mai multă pregătire pentru piloții ucraineni în SUA, sisteme de apărare aeriană și ridicarea restricțiilor privind loviturile pe teritoriului rusesc.

În conversații cu congresmeni democrați și republicani, ucrainenii au oferit argumente despre cât de vulnerabilă este armata ucraineană din Harkov și câți civili vor fi uciși dacă Kievul nu va putea lovi ținte în Rusia, peste graniță. Îngrijorările SUA privind escaladarea erau valide, au subliniat ei, însă, totodată, e necesar să pună în balanță ceea ce ar putea fi pierdut dacă Ucraina nu are puterea de riposta cu arme – și asta cât se poate de repede.

„Statele Unite insistă de ani de zile că sunt îngrijorate de o escaladare”, a declarat un deputat ucrainean. „Începusem să credem că era doar o scuză”.

După discuții cu ucrainenii, Jim Himes și Mike Turner , șefii Comisiei pentru informații din Camera Reprezentanților, și precum și legiuitorul Gerry Connolly au semnat o scrisoare la 20 mai prin care îndemnau administrația Biden să sprijine solicitările Kievului.

„Am senzația că Casa Albă a fost întotdeauna mult prea conservatoare în ceea ce privește tipurile de muniție furnizate”, a declarat Himes într-un interviu. „Dar când s-a produs ofensiva rusă în Harkov a fost momentul care a pus realmente problema în prim-plan. Rușii știau că ucrainenii aveau mâinile legate și nu puteau ajunge la această artilerie care făcea ravagii în Harkov.”

Pe 15 mai, Sullivan a pledat în fața lui Biden în Biroul Oval ca Ucraina să poată folosi armele într-o manieră limitată, pentru a respinge atacul în Harkov, iar președintele american a fost de acord.

În același timp, secretarul de stat Antony Blinken sosea la Kiev pentru noi runde de discuții cu oficialii ucraineni.

La o conferință de presă organizată vineri la Praga, Blinken a fost întrebat cu privire la cât  cât de departe va merge permisiunea SUA, iar el nu a exclus permisiunea de a lovi ținte în alte părți ale Rusiei.

„Vom continua să facem ceea ce am făcut până acum, adică, după cum este necesar, să ne adaptăm și să ajustăm”, a spus Blinken. „Asta, așa cum am spus, a fost o caracteristică a angajamentului nostru”.

Conversația decisivă

În cadrul unei conferințe de presă la 15 mai, Blinken dădea asigurări că SUA se „grăbeau” să livreze arme pentru veni urgent în ajutorul Ucrainei. Cu toate că a repetat și cu această ocazie că Washingtonul „nu a încurajat sau permis lovituri în afara Ucrainei”, el a subliniat totuși, că „în cele din urmă, Ucraina trebuie să ia decizii pentru ea însăși cu privire la modul în care poartă acest război”.

Biden îi dăduse instrucțiuni lui Sullivan și Pentagonului să meargă mai departe cu o ultimă rundă de discuții interne, însă o conversație din 17 mai cu Blinken a fost decisivă pentru a-l convinge pe președintele american că este cea mai bună decizie.

Blinken l-a informat pe președinte cu privire la vizita sa la Kiev și de faptul că rușii profitau de interdicția SUA pentru a ataca Harkovul fără opreliști.

Decizia

În timp ce SUA deliberau și planificau, mai mult de o duzină de țări acordau permisiuni similare Ucrainei. După care președintele Franței, șeful NATO și cel mai înalt diplomat al Regatului Unit și-au exprimat sprijinul pentru ridicarea restricțiilor.

La 20 mai, la Pentagon, liderii de top militari și din domeniul apărării din întreaga lume s-au întâlnit virtual cu Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei și au abordat problema.

SUA se concentrează pe sprijinirea „bătăliei strânse în diverse zone. Și suntem atenți la ceea ce se întâmplă în Harkov și în jurul acestuia", a declarat Brown reporterilor după întâlnire.

La începutul acestei săptămâni, Sullivan a dat Pentagonului unda verde finală pentru a informa Ucraina cu privire la decizia oficială a administrației. O scrisoare clasificată a fost trimisă armatei ucrainene, cu detalii privind ce arme are permisiunea de a folosi în Harkov și în ce circumstanțe.

Oficialii de la Washington și Kiev au căzut de acord să păstreze tăcerea asupra deciziei în timp ce Ucraina își planifica contraofensiva.

Ucraina speră la ridicarea mai multor restricţii

Ucrainenii salută decizia SUA de a le permite să folosească anumite arme occidentale împotriva unor ţinte pe teritoriul Rusiei, dar speră că vor fi ridicate mai multe restricţii pentru a evita un număr şi mai mare de victime şi de oportunităţi pierdute în încercarea de a opri agresiunea Moscovei, relatează EFE.

„Acesta este un pas binevenit care ne va permite acum să protejăm mai bine Ucraina şi pe ucraineni de teroarea rusă şi de încercările de extindere a războiului", a scris vineri seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe reţeaua de socializare X, mulţumindu-i omologul său american Joe Biden pentru „sprijinul său vital”.

Ucraina poate utiliza acum împotriva teritoriului rus unele arme furnizate de Statele Unite aproape de frontiera ucraineano-rusă pentru a proteja regiunea Harkov (nord-est), unde Moscova a deschis în urmă cu câteva săptămâni un nou front.

„Trebuie să continuăm să facem tocmai aceşti paşi decisivi şi eficienţi pentru a garanta avantajul strategic al lumii democratice în această confruntare, în care nu doar viitorul Ucrainei se stabileşte", a insistat Zelenski.

Mulţi analişti consideră că unul dintre aceşti paşi suplimentari ar fi acela de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar reduce semnificativ riscul prezentat de bombele aeriene ghidate ruse şi ar afecta logistica militară rusă.

Decizia Washingtonului nu include aceste rachete „pentru că aceasta e menită să ofere Ucrainei posibilitatea de a se apăra", a declarat directorul pentru Afaceri Europene al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, Michael Carpenter, într-un interviu acordat televiziunii ucrainene.

„La intrarea în al treilea an al acestui război, este evident că aceste restricţii costă vieţi şi teritorii ucrainene", a declarat la rândul său grupul de analiză militară ucraineană „Frontelligence”.

Potrivit analistului militar Oleksandr Kovalenko, Ucraina are nevoie de rachete americane pentru a ataca bazele aeriene ruse unde sunt staţionate bombardierele tactice folosite pentru a lansa în fiecare lună mii de bombe aeriene ghidate împotriva poziţiilor şi a zonelor rezidenţiale ucrainene.

„Alte arme, inclusiv rachetele furnizate de Regatul Unit şi Franţa, nu vor fi la fel de eficiente", a declarat Kovalenko pentru EFE.

Potrivit „Frontelligence”, întârzierile şi restricţiile pot duce la închiderea unei „ferestre critice de oportunitate„, prelungind astfel războiul.

Analiştii spun că acum, după ce Rusia şi-a dispersat forţele lângă Harkov şi le-a dislocat pe front, Ucraina va trebui să facă faţă unor ţinte mai mici, în loc să poată neutraliza marile aglomerări de trupe cu mai puţine atacuri.

Încă mai există câteva ţinte valoroase, dar atacurile nu vor mai fi la fel de eficiente cum ar fi fost dacă Ucraina ar fi putut ataca teritoriul rusesc atunci când Moscova pregătea ofensiva, subliniază „Frontelligence”.