Ce s-ar întâmpla dacă armata americană ar decide să vâneze cartelurile pe teritoriul Mexicului
0Invitat la podcastul lui Joe Rogan după alegerile din noiembrie, Evan Hafer, veteran popular și fondator al cafenelei deschise în numele acestora, Black Rifle Coffee, a vorbit despre situația de la granița dintre SUA și Mexic și a avertizat asupra scenariului în care noua administrație ar declara război cartelurilor mexicane, relatează The Guardian.
„Dacă declarăm război cartelului, acești băieți nu vor înțelege ce naiba se întâmplă. Ei sunt pregătiți să declanșeze o lume a ultraviolenței”, a spus Hafer, care a servit în Beretele Verzi și CIA, subliniind că Trump, vicepreședintele JD Vance și noul director al agenției pentru imigrație și vămi au sugerat un astfel de scenariu prin afirmația că „vom mobiliza unități de primul nivel împotriva cartelurilor”.
Este vorba de forțe speciale dintre cele mai secrete ale SUA, care ar putea fi angajate într-un nou capitol al războiului împotriva drogurilor; de data asta, un război real pe teritoriul Mexicului, ce ar viza cartelurile majore de trafic de narcotice din Sinaloa, Jalisco și alte facțiuni mexicane importante.
Un videoclip publicat de Hafner, în care acesta este întrebat asupra posibilității ca acest scenariu să se concretizeze, a strâns câteva milioane de vizualizări.
Într-unul dintre primele ordine executive semnate după învestire, Donald Trump a desemnat oficial cartelurile mexicane drept organizații teroriste, punându-le pe aceeași listă cu grupări precum Al-Qaida și Statul Islamic (Isis), principalii inamici ai SUA în peste două decenii de războaie costisitoare și sângeroase.
După câteva zile, Pentagonul a anunțat desfășurarea a 1.500 de militari în serviciu activ la graniță.
Însă experții apreciază că o posibilă incursiune americană în Mexic vine cu riscul unor repercusiuni serioase și al unor posibile riposte violente din partea cartelurilor.
Cartelurile mexicane de droguri, bine înarmate ca urmare a fluxului intens de arme americane, sunt cunoscute pentru apelul lor la violență în scopuri de răzbunare, iar americanii de rând riscă să fie prinși la mijloc. De pildă, turiștii din stațiuni populare de vacanță precum Cancún, unde rețelele de carteluri au o prezență distinctă, sau din multe alte comunități de la granița cu Mexicul.
„Discursurile persistente despre intervenția militară unilaterală a SUA în Mexic sunt periculoase”, apreciază John P. Sullivan, fost ofițer de aplicare a legii din Los Angeles și analist la Small Wars Journal-El Centro .
Acesta subliniază că, din punct de vedere legal, desemnarea nu dirijează în mod expres acțiunile militare, dar face observația că o catalogare a „acțiunilor cartelurilor și ale imigrației ca invazie este probabil o expresie deliberată pentru a permite acțiunile militare directe”.
Operațiunile descrise de Hafer și Trump – care le-a spus reporterilor că trimiterea de forțe speciale pe teritoriul mexican „ar putea avea loc” – ar fi de aceleași fel cu misiunile anterioare împotriva Isis și al-Qaida. În privința acestor grupări teroriste, un mixaj de unități de elită – precum Seal Team 6, care a fost trimisă să-l ucidă pe Osama bin Laden în 2011 în Pakistan – și atacuri aeriene au fost desfășurate pe urmele teroriștilor la fiecare nivel de operativ, de rang mediu până la înalt.
Serviciile de informații americane au întocmit așa-numitele „liste ale țintelor de ucis”, astfel că Comandamentul pentru Operații Speciale al SUA (Socom) nu a făcut în bună măsură decât să acționeze pentru a le tăia de listă. Costul a fost de miliarde de dolari, iar decesele civililor nu au lipsit, în timp ce au creat noi recruți care au stimulat ascensiunea Isis.
„În timp ce țintirea conducerii cartelurilor în operațiunile de tip „kingpin” este atractivă din punct de vedere politic, este precară din punct de vedere operațional”, a explicat Sullivan.
„Adesea, eliminarea capilor creează un vid de conducere, declanșând lupte interne între facțiunile cartelurilor ce luptă pentru a-l înlocui pe ultimul lider, dând naștere unei situații de violență și nesiguranță sporite”.
„Nu există trupe Socom dislocate în sprijinul acestui efort”, a declarat un ofițer de afaceri publice de la Socom într-o declarație pentru The Guardian.
Ce ar presupune un război împotriva cartelurilor mexicane
Anterior, Barack Obama și Trump au cochetat deopotrivă cu desemnarea cartelurilor drept grupări teroriste, dar au renunțat. În 2020, totuși, Trump a sugerat lovituri cu rachete pe teritoriul Mexicului.
A declara un război total cartelurilor mexicane ar viza, totodată, însăși țesătura țării: industria traficului de narcotice este considerată unul dintre angajatori de vârf din Mexic și contribuie cu miliarde anulat la economie. Mai mult, se bănuiește că politicieni, oficiali militari, soldați, polițiști și lideri de afaceri se află ei înșiși pe statul lor de plată. Apoi, în afară de cei aproximativ 175.000 de oameni care lucrează pentru ei, cartelurile se bucură de sprijin regional în unele zone și funcționează ca un fel de narco-stat.
În plus, dacă armata americană își pune în aplicare amenințarea împotriva cartelurilor, SUA se pot aștepta la toată gama de represalii din partea sindicatelor criminale cunoscute pentru decapitarea civililor. În deceniile de după 9/11, cartelurile s-au armat – cel puțin o dată prin intermediul guvernului SUA. Unii dintre ei se laudă astăzi că dispun de lansatoare de rachete Javelin, vehicule blindate și că au foste trupe de comando în rândurile lor.
„Există cu siguranță posibilitatea ca atacuri aeriene și raiduri să aibă loc”, a spus Lucas Webber, analist la Tech Against Terrorism și cercetător la Centrul Soufan.
„Cartelurile ar putea riposta prin lovirea unor ținte soft, precum turiști sau ținte diplomatice în Mexic, sau chiar soldații pe care administrația Trump ii desfășoară la granița comună sau chiar activarea rețelelor din interiorul SUA”.
Webber a adăugat că cartelurile „studiază cu atenție conflictele din Ucraina [și] Siria” și unele dintre ele „și-au îmbunătățit capacitățile de drone, printre alte domenii de operațiuni”.
„Acest lucru indică odată în plus faptul că aceste carteluri mexicane sunt organizații care învață”, a spus el.
Pe de altă parte, Sullivan nu crede că ar exista acum vreo amenințare iminentă pentru civilii americani din Mexic.
„Este clar că cartelurile mexicane au istoric de folosire a tacticilor teroriste drept instrumente simbolice și unelte de afirmare a puterii și de influențare a acțiunilor statului sub forma unui lobby violent”, a spus el. „Asemenea acțiuni îndreptate împotriva turiștilor americani sunt rare.”
Potrivit lui Sullivan, cartelurile au fost reticente să se înfrunte frontal cu forțele americane de aplicare a legii.
„În timp ce cartelurile și bandele evită de obicei confruntarea directă cu forțele de ordine din SUA, au istoric de atac asupra oficialilor mexicani de aplicare a legii și cei judiciari, precum și asupra primarilor, membrilor legislativului din Mexic și jurnaliştilor”.
Promovarea de către cartelurile mexicane a violențelor pare desprinsă din manualul Isis; sunt cunoscuți pentru că folosesc rețelele de socializare la nivel local și național pentru a promova filmările execuțiilor, în efortul de a intimida comunitățile și de a avertiza forțele guvernamentale.
Platformele de mesagerie Telegram și WhatsApp, așa cum avertizează regulat agenția de combatere a drogurilor din SUA, DEA, în comunicatele sale de presă, sunt utilizate pe scară largă de carteluri pentru a coordona operațiunile și a-și promova influența. Unele canale Telegram asociate cu cartelurile au mii de vizualizări și adepți care interacționează cu orice fel de conținut, de la ucideri sângeroase la mesaje audio.
„Cartelurile folosesc o serie de platforme de socializare și aplicații de mesagerie pentru a clădi sprijin, a recruta și a posta execuții înfiorătoare pentru a insufla groază în mintea jurnaliştilor, politicienilor, informatorilor, procurorilor și așa mai departe”, a spus Webber.
Se încarcă comentariile...
