Campusurile universitare din SUA, aprinse de dezbateri cu privire la războiul dintre Israel și Hamas

Dezbateri aprinse în legătură cu războiul dintre Israel și Hamas au izbucnit în campusurile universitare din SUA, taberele părând să fie departe de un dialog real, relatează BBC.

Două tabere au luat poziție în legătură cu războiul dintre Hamas și Israel FOTO Captură via BBC

Sute de studenți s-au adunat săptămâna trecută în curtea principală a Universității Columbia din New York pentru proteste în paralel, în sprijinul Israelului sau al poporului palestinian, în timpul cărora au condamnat pierderea de vieți omenești.

Manifestanții pro-Israel, majoritatea evrei, s-au acoperit cu steaguri israeliene albe și albastre. În cea mai mare parte a timpului, au rămas tăcuți, lăsând pancartele cu fotografii ale victimelor atacului mortal al Hamas să vorbească în numele lor.

De cealaltă parte, studenții pro-palestinieni au fluturat pancarte cu „Palestina liberă” și "Sfârșitul ocupației". O studentă din Gaza a vorbit despre mama ei, captivă în blocada israeliană.

Deși cele două tabere se aflau la doar câțiva metri una de cealaltă, distanța ideologică dintre ele părea insurmontabilă și doar s-a accentuat pe măsură că manifestația a continuat.

Unul dintre liderii demonstrației pro-palestiniene a citit cu voce tare o scrisoare deschisă publicată de grupuri studențești de la Columbia, la doar o zi după ce militanții Hamas au năvălit la un festival de muzică și în mai multe orașe israeliene, ucigând cel puțin 1.400 de persoane și luând aproximativ 150 de ostatici.

Atacul a fost un „moment istoric pentru palestinienii din Gaza, care au sfâșiat zidul care îi sufoca într-una dintre cele mai dens populate zone de pe Pământ. În ciuda sorților care le erau împotrivă, palestinienii au lansat o contraofensivă împotriva asupritorului lor colonist”, a citit el.

În viziunea acestor studenți, atacul asupra Israelului reprezintă o evoluție importantă în lupta de zeci de ani a palestinienilor pentru autonomie, în timp ce răspunsul Israelului în constituie un alt exemplu al indiferenței sale față de suferința poporului palestinian.

Peste 2.700 de palestinieni din Fâșia Gaza au murit în urma bombardamentelor israeliene, în timp ce puțin peste două milioane de oameni din această zonă se află sub blocadă și sunt privați de energie electrică și apă potabilă după asediul impus de Israel.

Oficialii israelieni au folosit un limbaj extrem, ministrul apărării, Yoan Gallant, numindu-i pe militanții islamiști palestinieni Hamas „animale umane”.

Două tabere ireconciliabile

Majoritatea activiștilor prezenți la mitingul de joi au refuzat să vorbească cu reporterii. Nu și Darializa Avila Chevilier, absolventă a Universității (2016), care a venit să îi susțină pe protestatarii pro-palestinieni. „Nimeni nu vrea violență. Ceea ce spunem este că violența va înceta atunci când va exista dreptate, iar oamenii vor trăi cu demnitate”, a comentat ea pentru BBC.

Cei care au vorbit la mitingul pro-palestinian au condamnat pierderea vieților civile și au ținut un moment de reculegere. Totuși, nu au făcut nicio mențiune directă la victimele israeliene ale violențelor sau la atrocitățile comise de luptătorii Hamas împotriva civililor, inclusiv a multor femei și copii.

Organizatorii protestului, „Studenții pentru Dreptate în Palestina”, au transmis BBC într-o declarație că se opun oricărei forme de violență împotriva civililor nevinovați și că se pronunță „doar pentru apărarea vieții și a justiției”, în timp ce își pun întrebarea  „de ce o întreagă naționalitate - palestinienii - este obligată să răspundă pentru acțiunile [Hamas]".

Pe de altă parte, mulți dintre colegii lor evrei din cealaltă tabără au auzit altceva în aceste discursuri: o respingere a crimelor comise împotriva propriei minorități religioase și etnice, care s-a confruntat, de asemenea, cu persecuții.

„Dacă justificați uciderea civililor nevinovați, nu înțelegeți drepturile omului”, scria pe unul dintre afișele lor.

Universitatea Columbia nu este singura tulburată de aceste diviziuni politice.

Grupurile studențești de la Universitatea Harvard au emis o declarație prin care au dat vina pe politicile Israelului pentru masacrarea civililor săi, ceea ce a provocat o reacție puternică de partea cealaltă.

În alte campusuri din SUA, studenții și școlile au primit o avalanșă de critici, fiind acuzați de ambele părți fie că justifică extremismul, fie că tac în fața acestuia.

O prăpastie tot mai mare

Războiul actual este punctul culminant al unor schimbări, în ultimele două decenii, care au dus la instalarea la putere a liniei dure în Israel și în Gaza, iar perspectivele de pace prin intermediul unei soluții a două state s-au diminuat.

„Există o prăpastie din ce în ce mai mare, dar cred că această prăpastie reprezintă ceea ce se întâmplă în Israel și Palestina", a declarat Zachary Lockman, profesor la Universitatea din New York, care predă un curs despre istoria și politica conflictului și care a fost martor la multe dezbateri în campus de-a lungul anilor.

În rândul studenților, a spus el, acest lucru se traduce printr-o „polarizare tot mai profundă și foarte puține puncte comune". Iar în facultăți și pe rețelele de socializare, dezbaterea este adesea formulată ca fiind "Sunt ori cu noi, ori împotriva noastră", a explicat el.

 Lockman evidențiază câteva tendințe din ultimul deceniu care ar putea explica prăpăstiile ideologice tot mai mari din campusuri.

În primul rând, cauza palestiniană a devenit mai mult o prioritate pentru grupurile de stânga din SUA. Mulți activiști văd o legătură între accentul reînnoit în America asupra justiției sociale și a rasismului structural și blocada israeliană din Gaza și prezența în Cisiordania.

În SUA, criticii guvernului israelian sunt mai predispuși să vadă statul Israel - și în special extinderea coloniilor israeliene, pe care majoritatea comunității internaționale le consideră ilegale - prin prisma colonialismului.

În același timp, atitudinile americanilor față de Israel s-au schimbat în funcție de generații. Cei tineri sunt mult mai predispuși să aibă o viziune nefavorabilă față de Israel decât una favorabilă, potrivit unui sondaj realizat în iulie 2022 de Pew Research Center.

Și a mai apărut și un clivaj partizan. Pentru prima dată, democrații sunt acum mai predispuși să simpatizeze mai mult cu poporul palestinian, potrivit sondajului Gallup, în timp ce republicanii sunt mai predispuși să simpatizeze cu Israelul.

Studenții care susțin cauza palestiniană susțin că, deși sprijinul pentru poziția lor a crescut, ei cred că sentimentul pro-Israel rămâne puternic în rândul instituțiilor politice, mediatice și academice din America.

La protestul de joi, Studenții pentru Justiție în Palestina au condamnat conducerea Universității Columbia pentru că nu a luat o poziție mai fermă în sprijinul poporului palestinian. „Am mințit-o [pe mama mea] spunându-i că sunt în siguranță la universitate”, a declarat o tânără din Gaza în fața mulțimii.

În cealaltă parte a campusului, tinerii evrei care au participat la mitingul de susținere a Israelului au spus că s-au simțit adesea frustrați și înstrăinați de tonul dezbaterilor din campus.

„Chiar și în această universitate liberală, oamenii nu se pot respecta unii pe alții", a spus Lihi Tal, în vârstă de 24 de ani, care studiază la Columbia după ce și-a încheiat serviciul militar în Israel. „Ne simțim singuri aici, în universitate. Sunt câteva persoane care ne sprijină, dar mie mi-e teamă să spun că sunt evreu”.

Alți studenți au avut poziții puternic partizane cu privire la conflict. Un student israelian, Daniel Katz, a asculta protestul opus, dar nu s-a lăsat convins. El a dat vina exclusiv pe palestinieni pentru situația din Gaza înainte de izbucnirea acestui ultim conflict, pe care grupurile pentru drepturile omului l-au numit inuman din cauza blocadei de 16 ani a Israelului.

„Ei au ales [Hamas] să conducă și își trădează propriul popor", a spus el, referindu-se la alegerile din 2006 care au adus la putere grupul militant și care sunt ultimele alegeri organizate în această zonă.

Pancartele ținute joi de studenții pro-Israel prezentau multe victime ale atacului Hamas, dar nu prezentau victimele din Gaza care au crescut pe măsură ce Israelul a ripostat.

La fel ca și colegii lor, acești studenți au condamnat și ei suferința civililor din ambele tabere, dar s-au concentrat asupra victimelor israeliene și internaționale ale atacului terorist.

Câțiva au simțit că opiniile mai nuanțate despre război erau înecate și s-au îngrijorat că liniile de luptă retorice trasate nu îi vor ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine conflictul - sau să se înțeleagă reciproc.

„Cred că este extrem de nefericit, mă întristează faptul că suntem în tabere opuse. Nu există suficient dialog între aceste două [grupuri]. Totul este separat", a declarat Stephanie, o studentă evreică de 20 de ani din Brooklyn.

Stephanie se alăturase taberei pro-Israel, dar era îngrijorată că colegii de clasă pro-palestinieni ignorau sau înțelegeau greșit gama de opinii evreiești cu privire la Israel și la actualul său guvern de dreapta.

„Oamenii nu recunosc faptul că acest grup... îi sprijină pe evrei și sprijină Israelul ca fiind un refugiu sigur pentru ei. Dar, de asemenea, există o diversitate de opinii și oamenii susțin, de asemenea, viața și siguranța palestinienilor", a spus Stephanie.

Înainte de protestele de joi, o colegă de clasă a abordat-o pe Stephanie pentru a discuta despre organizarea unui eveniment în cadrul căruia studenții din taberele opuse să poată discuta despre conflict.

"Cred că există într-adevăr șanse ca acest lucru să se întâmple, ca oamenii să se reunească în acest fel. Cred însă că, în momentul de față, este dificil”, a spus Stephanie. "