Analiză. Trump îşi bulversează aliaţii, spre satisfacţia lui Putin

Mai multe declaraţii şi măsuri ale preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, pun în pericol cooperarea transatlantică, într-un moment în care Occidentul are cea mai mare nevoie de unitate şi solidaritate. Analiştii se întreabă cui folosesc aceste declaraţii ale liderului de la Casa Albă şi spun că cel mai mult Kremlinului.

Liderii politici de pe cele două maluri ale Atlanticului fac tot ce le stă în puteri să se faulteze reciproc şi să-şi complice misiunea. Se sapă mutual în plan comercial şi economic, printr-un posibil război vamal. 

Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles nu începe sub auspicii prea bune. Preşedintele american Donald Trump a trimis o scrisoare pe un ton ameninţător Belgiei şi altor şase state membre UE care fac parte din NATO, în care le cheamă la ordine cu privire la angajamentul de a-şi creşte cheltuielile militare. 

Celelalte state europene sunt Germania, Italia, Spania, Portugalia, Luxemburgul şi Olanda. Scrisori similare au fost trimise premierilor Norvegiei şi Canadei, potrivit unei surse diplomatice. Fiecare scrisoare este personalizată şi semnată de către Donald Trump, a precizat pentru AFP o sursă diplomatică.

Donald Trump îşi îndeamnă aliaţii să-şi respecte angajamentul asumat în 2014, la summitul NATO din Ţara Galilor, de a aloca 2% din produsul lor intern brut cheltuielilor militare, până în 2024. 

”Nu sunt impresionat de acest tip de scrisoare”, a comentat vineri premierul Charles Michel, în timpul summitului UE, într-o intervenţie în faţa presei.

„NATO, la fel de rea ca NAFTA“

Iar veştile proaste pentru aliaţii europeni nu se opresc aici. „Washington Post“ scrie că oficialii americani evaluează costul şi consecinţele mutării parţiale sau complete a trupelor americane din Germania în Polonia ori SUA. În Germania sunt staţionaţi aproximativ 35.000 de militari americani. Trump ar fi abordat această chestiune într-o şedinţă la Casa Albă, ocazie cu care preşedintele SUA s-a declarat şocat de numărul mare de trupe americane staţionate în Germania, cel mai mare contigent de forţe SUA din Europa. 

Potrivit cotidianului american, care citează oficiali sub condiţia anonimatului, studiul este totuşi doar într-o etapă de explorare internă a opţiunilor.

 Casa Albă şi Pentagonul au dezminţit informaţia, dar  „The Washington Times“  scrie că oficialii europeni ştiu de evaluarea făcută de partea americană şi încearcă să stabilească dacă reflectă intenţiile lui Trump ori este doar o tactică de negociere înainte de summitul NATO din 11-12 iulie.

„UE a fost creată pentru a profita de SUA“

Dacă ar fi să ne luăm după nformaţiile care au apărut acum după întâlnirea din aprilie, de la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump i-ar fi sugerat omologului său francez Emmanuel Macron să părăsească Uniunea Europeană şi să încheie un acord de bilateral de liber-schimb cu Statele Unite, scrie  tot „Washington Post“.

Şeful  Casei Albe şi-a multiplicat atacurile asupra Uuniunii Europene în ultimul timp, denunţând neobosit ceea ce consideră practici comerciale neloiale, în special în sectorul auto.

„Uniunea Europeană a fost creată, desigur, pentru a profita de Statele Unite“, a declarat Trump miercuri seara la un miting de campanie în statul Dakota de Nord.

Ales pe sloganul "America First" ("America înainte de toate"), Donald Trump atacă cu regularitate funcţionarea organismelor multilaterale şi critică în mod regulat NATO.

La recentul summit G7 din Canada, el le-a spus omologilor săi occidentali că Alianţa Nord-Atlantică este „la fel de rea ca NAFTA“, acordul de liber schimb nord-american pe care el ameninţă să-l modifice.

Întâlnirea cu Putin îi irită pe aliaţii SUA

Nici în privinţa politicii lui Donald Trump faţă de Rusia Europa nu este prea liniştită. Preşedintele american a lăsat deschisă posibilitatea ca Statele Unite să recunoască anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. A dat acelaşi răspuns şi la întrebarea dacă ar putea renunţa la sancţiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării şi a explicat că scopul primului său summit cu preşedintele rus Vladimir Putin este de a îmbunătăţii relaţiile cu Rusia, care se află într-o criză similară cu cea din timpul Războiului Rece.

 Mai mulţi lideri europeni declarau, după ultimul summit G7 din Canada, că în privat, preşedintele Trump argumentase că anexarea peninsulei ar trebui recunoscută pentru că în Crimeea majoritatea este oricum rusofonă. Întâlnirea ruso-americană la nivel înalt, care urmează să aibă loc la Helsinki, în 11 iulie, e cotată de unii observatori ca o nouă etapă pe calea şubrezirii alianţelor occidentale. 

Summitul ar putea să irite aliaţi ai SUA care doresc să-l izoleze pe Putin, cum ar fi Marea Britanie şi alte ţări, între care Ucraina, care privesc cu suspiciune apropierea dintre Trump şi Putin, notează europa liberă. Analiştii se întreabă cui foloseşte aceste declaraţii ale liderului de la Casa Albă  şi spun că cel mai mult  Kremlinului care a pus umărul din greu, prin dezinformare, propagandă şi cumpărarea de politicieni, la ascensiunea populismelor şi extremismelor în Europa.

Mike Pompeo: Trump încearcă să „reseteze“ relaţiile cu Occidentul

Washingtonul spune că ceea ce face Trump este un nou tip de politică şi de negociere. Într-un interviu recent oferit de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a asigurat că preşedintele american nu tinde să demonteze ordinea mondială liberală, ci doar încearcă să o „restarteze“. Potrivit lui Pompeo, Trump îşi provoacă intenţionat aliaţii pentru a-i determina să accepte reformele propuse de Washington.

Asistentul secretarului de stat, Wess Mitchell, într-un discurs rostit la Bruxelles, a numit abordarea lui Trump „o actualizare strategică“, iar rezultatul va fi că alianţa europeană transatlantică va fi consolidată pentru o viitoare rivalitate cu Rusia şi China. 

E nevoie doar de o depăşire a controverselor, iar acestea, din cauza politicii lui Trump, sunt tot mai multe: preşedintele american a decis să retragă Statele Unite din acordul climatic de la Paris, a mutat la Ierusalim ambasada SUA din Israel, a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul, a iniţiat un război comercial prin impunerea de taxe pe importurile de oţel şi aluminiu şi chiar a intervenit în politica internă a Germaniei, declarând că germanii se întorc împotriva guvernului lor din cauza temerilor privind migranţii.

Cum explică analiştii ruşi politica lui Trump

„Trump îşi propune o revizuire a sistemului de relaţii din interiorul lumii occidentale create în perioada războiului rece. Acest sistem a ajuns astăzi într-un impas. Lumea occidentală nu mai corespunde intereselor americane şi acum Trump face tot ce este posibil pentru ca Uniunea Europeană şi NATO şi toate celelalte instituţii europene să corespundă lor“, a explicat pentru RIA Novosti directorul Centrului de studii complexe europene şi internaţionale a facultăţii de economie şi politică mondială a Universităţii Naţionale de Cercetare Şcoala Superioară de Economie din Rusia, Timofei Bordaciov.

Potrivit acestuia, Trump nu vrea să destrame Uniunea European, pur şi simplu, el nu mai are nevoie de UE atât timp cât aceasta nu-i aduce vreun folos.  De un astfel de raţionament este condusă politica lui, susţine directorul general al Consiliului rus pentru afacerile internaţionale, Andrei Kortunov, care consideră că politica europeană a lui Trump nu are nicio strategie de lungă durată, e vorba doar de nişte paşi tactici concreţi.

Spre exemplu, războiul comercial al tarifelor vamale, provocat de şeful de la Casa Albă, este mai puţin periculos pentru el dacă în locul unui răspuns comun european el va avea de a face cu acţiuni necoordonate şi fragmentate a mai multor state. Cu toate acestea, Kortunov este convins că Europa de fiecare dată demonstrează că şi în condiţiile unităţii nu sunt capabile să se opună politicii lui Trump.

„Ceea ce se întâmplă nu reprezintă atât o schimbare a atitudinii lui Trump faţă de aliaţii săi europeni, cât o confirmare a poziţiilor lui iniţiale. Cu cât Europa demonstrează o mai mare slăbiciune, cu atât mai insistent el îşi arată puterea“, rezumă Andrei Kortunov.

Tusk i-a avertizat pe liderii UE să fie pregătiţi pentru „cele mai pesimiste scenarii“ 

Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a avertizati pe liderii UE să se pregătească pentru „cele mai pesimiste scenarii“ din cauza preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, remarcând că dezacordurile care marchează relaţia transatlantică depăşesc cu mult războiul comercial.

În timp ce discutăm despre migraţie sau despre reforma zonei euro, este important să nu uităm contextul geopolitic de după summit-ul G7 din Canada“, a afirmat Tusk într-o scrisoare adresată liderilor europeni înainte de summit-ul Consiliului European ce a avut loc la Bruxelles joi şi vineri, notează Politico.eu.

„În ciuda neobositelor noastre eforturi de a menţine unit Occidentul, relaţiile transatlantice se află sub o enormă presiune din cauza politicilor preşedintelui Trump“, a scris Tusk. 

„Din nefericire, dezacordurile trec dincolo de comerţ. (...)  Este convingerea mea că, în timp ce sperăm la ce este mai bun, trebuie să fim gata să ne pregătim Uniunea pentru cele mai pesimiste scenarii“, a adăugat preşedintele Consiliului European.