Analiză. Spre un nou dezgheţ ruso-american. Cu ce preţ şi cu ce rezultate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşdintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Barack Obama
Preşdintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Barack Obama

În ultimul timp s-au intensificat contactele ruso-americane, chiar la nivel înalt. Sunt semne al unui nou dezgheţ ruso-american, spun analiştii, dar cu ce preţ, se întreabă ei.  Analistul american Josh Rogin susţine că Washingtonul oferă Moscovei ieşirea din izolarea politică şi militară după invazia din Ucraina, dar şi o recompensă pentru acţiuni militare unilaterale, care subminează politica americană în Siria.

Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat miercuri cu preşedintele american Barack Obama despre conflictele din Siria, Ucraina şi Nagorno-Karabah, informează AP. Liderul de la Kremlin l-a sunat pe Obama pentru a-l informa în legătură cu rezultatele discuţiilor pe care le-a purtat cu preşedinţii armean şi azer vizând o stabilizare a situaţiei în conflictul din Nagorno-Karabah, a anunţat Kremlinul.

Casa Albă a anunţat, la rândul ei, că Obama s-a declarat pregătit să-şi intensifice eforturile, împreună cu Rusia şi Franţa, în calitate de vicepreşedinte ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi de membre ale Grupului de la Minsk de a ajunge la o soluţionare cuprinzătoare a conflictului.

În ceea ce priveşte Siria, Putin a îndemnat la încurajarea opoziţiei siriene moderate de a se dezangaja rapid faţă de Frontul Al-Nusra, filiala siriană a Al-Qaida, care nu face obiectul armistiţiului mediat de Statele Unite şi Rusia în Siria, alături de Statul Islamic.

Consolidarea cordonării acţiunilor ruse şi americane în Siria

Potrivit Kremlinului, cei doi lideri şi-au reafirmat voinţa de a „consolida coordonarea acţiunilor ruse şi americane în Siria, în sfera militară“ şi au insistat asupra importanţei reluării negocierilor de pace.

Casa Albă nu a menţionat vreo coordonare militară mai puternică în prezentarea convorbirii. Însă a precizat că „preşedinţii şi-au confirmat angajamentul de a înfrânge Statul Islamic şi Frontul Al-Nusra“. Obama a insitat asupra îngrijorărilor sale cu privire la eşecul regimului sirian de a respecta încetarea ostilităţilor.

„Preşedintele Obama a subliniat importanţa presiunilor Rusiei asupra regimului sirian în vederea unei încetări de durată a atacurilor asupra civililor şi unor părţi ale armistiţiului şi a notat importanţa reangajării depline faţă de condiţiile iniţiale ale armistiţiului“, a anunţat Casa Albă.

Obama „a subliniat atât asupra necesităţii avansării către o tranziţie politică reală în vederea încetării conflictului din Siria, cât şi asupra unui acces umanitar susţinut“, a adăugat preşedinţia americană.

Cerinţele lui Putin pentru Ucraina

În ceea ce priveşte Ucraina, Putin a argumentat că Guvernul de la Kiev este necesar să dea curs acordului de la Minsk din 2015, să lanseze un dialog cu rebelii proruşi, să acorde un statut special regiunilor asupra cărora aceştia deţin controlul şi să pregătească alegeri în Donbas.

Obama l-a îndemnat, la rândul său, pe Putin, „să ia măsuri pentru a pune capăt unei intensificări semnificative a confruntărilor armate în estul Ucrainei şi a subliniat importanţa urgenţei continuării implementării depline a acordurilor de la Minsk“, precizează Casa Albă în acest comunicat.

Punctul slab al americanilor în Siria

În dosarul sirian, Rusia şi Statele Unite sunt în principiu de acord cu necesitatea de a elimina ameninţarea statului islamic şi de a păstra coloana vertebrală a statului. Dar americanii sunt convinşi că, având în vedere imensa responsabilitate a lui Assad în masacrarea poporului, acesta trebuie să plece.

Ruşii, însă, îşi menţin sprijinul pentru Assad. Pentru ei, Siria este, de asemenea, o cale de întoarcere în jocul internaţional "la egalitate" cu Statele Unite - obsesia lor dintotdeauna.

"Problema lui Kerry este că America s-a rupt de una dintre regulile de aur ale diplomaţiei sale tradiţionale, şi anume sprijinirea negocierilor printr-o ameninţare credibilă de utilizare a forţei ", spune un diplomat occidental.

Kerry a dorit o acţiune militară în 2013, pentru a obţine o pârghie de operare, dar a fost ignorat de către preşedintele Obama, obsedat să nu re-creeze mlaştina irakiană. Dintr-o dată, poziţia lui Kerry a devenit foarte delicată .

Putin mizează pe slăbiciunile lui Obama

Putin a simţit atunci slăbiciunea Americii. Şi a împins lucrurile în avantajul lui. În Ucraina, menţine un război de intensitate scăzută pe fondul indiferenţei generale. În Europa, desfăşoară o vastă operaţiune de propagandă menită a pune sub semnul întrebării credibilitatea Alianţei Atlantice.

În ciuda tensiunilor, Casa Albă continuă să creadă că va putea negocia în Siria, la fel ca şi în Ucraina. "Rusia nu este atât de puternică. De ce Putin a creat o Garda Naţională dându-i permisiunea de a trage în mulţime? Pentru mine, Rusia poate fi comparată cu Uniunea Sovietică din anii 1980. Agresivă, dar slabă, în interior ",  spune un diplomat american.

Următoarele alegeri prezidenţiale vor fi cruciale. În cazul în care Hillary Clinton cîştigă, ne putem aştepta la o linie mai dură. Dacă va câştiga Donald Trump este de aşteptat că va încerca un dialog cu Putin, care îl fascinează. "Unii oameni îmi spun că ruşii nu vor fi rezonabili. Am de gând să verific", declara Trump la sfârşitul lunii aprilie.

Josh Rogin: SUA trebuie să dea dovadă de fermitate

Analistului politic american  Josh Rogin scrie în Washington Post, citat de Europa Liberă, că Statele Unite nu pot să ignore comportamentul din ce în ce mai îngrijorator al Rusiei.  Rogin notează că administraţia Obama a pornit, cu aproape opt ani în urmă, de la premiza că Statele Unite şi Rusia pot găsi arii de convergenţă, chiar dacă poziţiile rămân diferite în multe chestiuni. Fapt este însă, notează autorul,  că de atunci încoace raporturile bilaterale s-au deteriorat şi Statele Unite nu au reuşit să se adapteze noii situaţii.

Rogin menţionează că administraţia de la Washington propune creşterea cooperării militare cu Rusia în Siria, cu condiţia ca aceasta să respecte încetarea focului, cu care de-acum fusese de acord, că o dovadă că strategia administraţiei este aplicată greşit pe teren.

Josh Rogin susţine că Washingtonul oferă Moscovei ieşirea din izolarea politică şi militară la care a fost supusă după invazia din Ucraina, dar şi o recompensă pentru acţiuni militare unilaterale, care subminează politica americană în Siria. Rogin remarcă: „administraţia Obama crede că rezolvarea crizei siriene e posibilă doar cooperând cu Moscova, dar această premiză are sens doar dacă Moscova îşi onorează obligaţiile în Siria şi face progrese în direcţia soluţionarii situaţiei din Ucraina.

Analistul american recunoaşte că Rusia nu poate fi ignorată pe scena internaţională, dar crede că nici comportamentul său agresiv nu poate fi nici el ignorat. Josh Rogin este de părere ca Washingtonul trebuie să găsească o soluţie pentru criza ucraineană înainte ca sistemul de sancţiuni – care are de-acum fisuri – să se prăbuşească. 

În acelaşi timp, SUA trebuie să dea dovadă de fermitate în faţa provocărilor Rusiei, mărind preţul pe care Putin trebuie să-l plătească când acţiunile sale sunt primejdioase. Rogin spune că administraţia americană trebuie să găsească răspunsuri credibile la întrebarea ce are de gând să facă dacă Rusia continuă să se comporte greşit.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite