Analiză. Cruciada lui Trump împotriva rezultatului scrutinului prezidenţial, o provocare inedită pentru democraţia americană
0Instituţiile americane s-au arătat ferme în faţa atacurilor în cascadă ale celui de-al 45-lea lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump, care refuză în continuare să-şi recunoască înfrângerea în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie. Dar democraţia americană, lovită puternic de această ofensivă, ar putea avea nevoie de o perioadă lungă de recuperare.
Multimiliardarul newyorkez şi-a început acuzaţiile referitoare la aşa-zisa trucare a alegerilor cu mult înainte de ziua votului şi le-a repetat mai intens după închiderea urnelor în pofida victoriei clare a democratului Joe Biden atât ca număr de voturi (şapte milioane avans), cât şi ca număr de mari electori (306, faţă de 232).
„Nu am mai avut până acum un preşedinte în exerciţiu care să acţioneze într-un asemenea hal”, nici măcar în cazul unei curse strânse, la limită, subliniază într-un dialog cu AFP istoricul David Farber.
„Legitimitatea instituţiilor noastre nu a fost niciodată atât de tare pusă la îndoială ca acum, nici măcar în timpul Războiului de Secesiune” din 1861-1865, insistă acest profesor la Universitatea din Kansas.
Repetând de zor ideea comiterii unor „fraude masive” la urne, Donald Trump şi aliaţii săi au depus aproximativ 50 de plângeri în toată ţara şi au exercitat presiuni asupra autorităţilor responsabile de vot. Însă nimic din ce au prezentat ca probe nu a convins în instanţă, relevă AFP.
Judecătorii, inclusiv cei de la Curtea Supremă, şi aleşii locali, chiar şi cei republicani, nu au cedat insistenţelor şi presiunilor, iar marii electori s-au întrunit luni la nivel de state pentru a-şi înregistra voturile. „Americanii pot să fie mândri de acest lucru”, apreciază David Farber.
Şi totuşi, discursul prezidenţial a prins bine la o parte a populaţiei americane. De altfel, după cum arată un sondaj al Universităţii Monmouth, o treime dintre americani cred că Joe Biden îşi datorează victoria unor fraude, un procentaj care urcă la 77% în rândul alegătorilor lui Donald Trump.
„Este un fel de otravă care se poate infiltra în democraţie şi poate submina legitimitatea politicii noastre convenţionale”, avertizează istoricul din Kansas. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile, dar există un pericol clar pentru republică”, adaugă el.
Teamă în rândul aleşilor republicani
Acuzaţiile lui Donald Trump au devenit credibile pentru unii într-un context propice de răspândire a speculaţiilor, relevă pentru AFP politologul Wendy Schiller.
Căci, din cauza pandemiei de COVID-19, oamenii nu au mai purtat discuţii în lăcaşuri de cult, la muncă sau la petreceri. În paralel, au consumat şi mai multă presă, dar au ales doar ceea ce le-a convenit sau li s-a potrivit în funcţie de situaţia lor. Nu întâmplător, Newsmax şi OAN, două canale pro-Trump şi speculative, au devenit destul de populare. „Nu mai există loc de contradicţie”, spune această profesoară de ştiinţe politice la Universitatea Brown.
„În prezent poţi într-adevăr să îţi alegi propria realitate, de la canalele pe care le urmăreşti la site-urile pe care le consulţi. Nu este bine pentru democraţie, pentru că acest lucru întăreşte opiniile”, atrage atenţia Thomas Holbrook, profesor de politici publice la Universitatea din Wisconsin.
Baricadându-se în tăcere sau îmbrăţişând tezele preşedintelui, aleşii republicani din Congres au pus umărul la creşterea îndoielilor în rândul alegătorilor conservatori.
„Nicio persoană de încredere din rândul lor nu l-a contrazis pe Donald Trump”, remarcă, cu regret, Michael Nelson, politolog la Rhodes College. În opinia sa, aceşti aleşi sunt paralizaţi de „teama de a-şi înfuria baza electorală”.
Oameni care nu ştiu să piardă
Ţinând cont de aceste aspecte, Joe Biden ar urma să se confrunte cu „rezistenţe puternice” în primele şase luni de mandat la Casa Albă, prezice Wendy Schiller. În opinia ei, aceste rezistenţe vor ceda pe măsură ce populaţia va fi vaccinată împotriva COVID-19, economia îşi va reveni şi „oamenii vor vedea că Trump a plecat de tot”.
„În Statele Unite, şansa noastră e că avem un stat de drept solid. Prin urmare, nu prea sunt îngrijorat de viitor”, estimează la rândul său Michael Nelson, care are temeri totuşi că ar putea asista la „erodarea democraţiei” în următoarele alegeri prezidenţiale.
Donald Trump „a scăzut nivelul pentru ceea ce este acceptabil”, iar perdanţii ar putea de-acum încolo să se îndrepte în mod sistematic către tribunale, este de părere şi Thomas Holbrook.
În ceea ce-i priveşte pe cei care se declară convinşi că alegerile au fost trucate, „este greu de determinat dacă există convingeri profunde în acest sens” sau dacă nu cumva este vorba de un reflex al oamenilor care nu ştiu să piardă, notează politologul din Wisconsin.
În cazul confirmării primei ipoteze, Statele Unite ar putea cunoaşte o „creştere a pragului de toleranţă pentru forme potenţial ilegale de protest”, avertizează el. „Oamenii nemulţumiţi ar putea accepta acţiuni marginale, precum cele ale unor miliţii”, insistă Thomas Holbrook.
Ori, în seara zilei de 5 decembrie, zeci de persoane înarmate au încercuit casa alesei din Michigan responsabile de validarea alegerilor în acest stat. Într-un filmuleţ surprins la faţa locului şi făcut public pe internet, o participantă la protest se angajează să „continue să se bată pentru a-i da alegerile” lui Donald Trump. „Nu este decât începutul”, promite ea, în pofida faptului că instanţele nu i-au dat dreptate preferatului său.
Preşedintele american în exerciţiu consideră la rândul său că „lupta abia a început”. Odată cu încheierea votului în Colegiul Electoral, singura şansă a lui Trump rămâne să convingă Congresul să nu certifice numărătoarea pe 6 ianuarie. Legea federală le permite legislatorilor individuali să conteste voturile electorale ale statelor, urmând ca atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul să ia în dezbatere obiecţiile înainte de vot.