Analiză. Ce sacrifică Trump pentru a face America independentă energetic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele american, Donald Trump, a semnat o serie de decrete ce deschid calea construirii a două oleoducte controversate, provocând mânia amerindienilor şi ecologiştilor. Administraţia Trump vrea să facă America independentă energetic, cu orice preţ.

Preşedintele Donald Trump a dispus reluarea lucrărilor de construcţie a conductelor petroliere Dakota Access Pipeline şi Keystone XL. Construcţia celor două oleoducte a fost suspendată în timpul preşedinţiei lui Barack Obama, în urma protestelor ecologiştilor şi a unor grupuri de amerindieni, informează  AP. 

Costul proiectului Dakota Access Pipeline este de 3,8 miliarde de dolari. Adversarii acestuia spun că oleoductul va înrăutăţi accesul la apă potabilă a populaţiei la sud de râul Missouri şi va distruge locurile sfinte ale grupurilor de amerindieni Sioux. Tribul sioux Standing Rock a denunţat marţi cu putere decizia lui Trump, promiţând să o conteste în justiţie.  

În ultima perioadă, pe unele porţiuni ale conductei din Dakota de Nord au avut loc mai multe acţiuni de protest, poliţia reţinând pe unii din participanţii la manifestaţii. Donald Trump a subliniat că finalizarea proiectului Keystone XL este condiţionată de o renegociere cu societatea canadiană TransCanada. „Noi vom renegocia unii dintre termeni şi, în cazul în care doresc, vom vedea dacă această conductă poate fi construită“, a declarat el, cu prilejul semnării documentelor în Biroul oval. 

Guvernul canadian şi-a exprimat satisfacţia pentru această decizie.„În cele două conversaţii pe care le-am avut cu dl. Trump, am vorbit de proiect şi eu am subliniat că da, eu sunt în favoarea acestui proiect de oleoduct pentru că acesta va aduce locuri de muncă bune (...) şi creştere economică“, a declarat prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, în cadrul unei conferinţe de presă. 

În SUA, tabăra republicană a salutat anunţul cu entuziasm, în timp ce apărătorii mediului şi aleşii democraţi au denunţat la unison iniţiativa. 

„Astăzi, preşedintele Trump a ignorat voturile a milioane de americani şi a dat prioritate profiturilor pe termen scurt ale industriei energiilor fosile mai degrabă decât viitorului planetei noastre“, a deplâns situaţia senatorul Bernie Sanders, fost rival al lui Hillary Clinton în alegerile primare democrate. 

Pentru organizaţia Friends of the Earth (Prietenii Pământului), preşedintele republican şi-a arătat clar „loialitatea faţă de grupurile petroliere şi băncile de pe Wall Street“, în detrimental “sănătăţii publice şi a mediului“. 

În lungime de 1.900 de kilometri, dintre care 1.400 în Statele Unite, proiectul Keystone XL vizează transportarea petrolului canadian din nisipurile bituminoase din Alberta (în vestul Canadei) până în Nebraska (în centrul SUA), de unde ar putea ajunge în rafinăriile americane din Golful Mexic. 

În timpul campaniei, Donald Trump a promis relansarea acestui proiect gigantic. „Vreau să-l văd construit“, a insistat el. 

După ani de amânări şi o avalanşă de rapoarte, Barack Obama s-a opus acestui proiect la finalul lui 2015, considerând că nu este în interesul naţional al ţării, iar, la trei săptămâni după conferinţa de la Paris asupra schimbărilor climatice, a subliniat că aprobarea unei asemenea iniţiative ar slăbi „leadership-ul“ american în domeniul mediului. 

Industriile energetice, revigorate

Imediat după învestirea lui Donald Trump, pe 20 ianuarie, Casa Albă a publicat un document sub titlul „Un proiect energetic pentru America înainte de toate”. Potrivit acestuia, SUA se vor orienta către revigorarea industriilor energetice care aduc venituri mari, chiar dacă accentuează efectul de seră.

Administraţia Trump se declară hotărâtă să adopte “politici energetice care scad costurile pentru americanii harnici şi maximizează utilizarea resurselor americane, eliberându-ne din dependenţa de petrolul străin”, se arată în document.

Administraţia Trump deplânge “reglementările împovărătoare impuse industriei noastre energetice”, iar preşedintele Trump se angajează să elimine “politicile dăunătoare şi inutile”, precum Planul de Acţiune pentru Climă (lansat în 2008) şi reglementările privind resurse de apă din SUA.

Revoluţia petrolului şi gazelor de şist

Administraţia Trump şi-a propus o adevărată revoluţie a petrolului şi gazelor de şist pentru a crea locuri de muncă şi prosperitate pentru milioane de americani. „Trebuie să profităm de rezervele neexploatate din şisturi – petrol şi gaze naturale – estimate la 50 de miliarde dolari, în special cele de pe terenurile federale aflate în posesia poporului american.

Vom folosi veniturile din producţia de energie pentru a reconstrui drumurile, şcolile, podurile şi infrastructura publică. O energie mai puţin costisitoare va fi, de asemenea, un impuls important pentru agricultura americană”, se arată în document. 

Independenţă faţă de OPEC  

Administraţia Trump se declară, de asemenea, o susţinătoare a tehnologiilor ecologice de exploatare a cărbunelui, precum şi a revitalizării industriei cărbunelui din SUA. „Pe lângă faptul că este benefică pentru economia noastră, creşterea producţiei interne de energie susţine interesele naţionale de securitate ale Americii. Preşedintele Trump este hotărât să obţină independenţa energetică faţă de cartelul OPEC şi faţă de oricare altă naţiune ostilă intereselor noastre. În acelaşi timp, vom lucra cu aliaţii noştri din Golf pentru a dezvolta o colaborare energetică pozitivă, ca parte a strategiei noastre de combatere a terorismului”, se arată în „Proiectul energetic pentru America înainte de toate”.

La trei ani după ce au dat startul unui război al preţurilor în încercarea de a-i scoate din piaţă pe producătorii din SUA, care au transformat cea mai mare economie a lumii din importator net de energie în consumator autonom cu potenţial de export, ţările OPEC au convenit, la finele lui 2016, să reducă semnificativ producţia pentru a readuce preţurile la cote mai favorabile. La înţelegere a aderat şi Rusia, cel mai mare producător de petrol şi gaze din afara OPEC, care a promis că nu va profita de oportunitate pentru a-şi extinde cota de piaţă.

Dar creşterea investiţiilor din SUA mai ales în extractiea petrolului şi gazelor de şist înseamnă că în piaţă va începe să intre, la un moment dat, probabil din 2018, mai mult petrol american, punând din nou presiune negativă pe preţuri, susţin analiştii.

Indiferent de angajamentul real pe care îl vor dovedi statele membre ale OPEC faţă de noile ţinte de producţie, mai există un ostacol semnificativ în calea revenirii preţurilor la cote mai ridicate. Stocurile existente de petrol sunt aproape de maximele istorice, inclusiv în SUA şi China, cei mai mari consumatori din lume. 

Cine a avut bani şi capacitate de depozitare a profitat de ieftinirea masivă de până la începutul anului trecut şi profită de preţurile încă relativ reduse pentru a acumula rezerve. Existenţa acestor rezerve limitează infuenţa OPEC asupra pieţei, potrivit unei analize a „Wall Street Journal“.

Estimările analiştilor plasează preţul petrolului undeva între 50 şi 60 de dolari pe baril pe parcursul acestui an, evident cu fluctuaţii conjuncturale.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite