Alegeri SUA 2020. Preşedintele ales Joe Biden s-a întâlnit cu directori de top şi lideri de sindicate. Discuţii despre priorităţile de politică internă şi externă

Preşedintele ales al SUA, democratul Joe Biden, s-a întâlnit cu directorii generali ai unor companii de top şi cu liderii sindicatelor şi le-a prezentat ce urmează să facă după ce îşi va prelua mandatul pe 20 ianuarie, anul viitor.

Cu toate că preşedintele în funcţie, Donald Trump, nu şi-a recunoscut încă înfrângerea şi refuză să înceapă tradiţionalul proces de transfer de putere, preşedintele ales, Joe Biden s-a apucat de treabă. Biden l-a învins pe Trump cu aceeaşi marjă de 306-232 în Colegiul Electoral care l-a determinat pe Trump să proclame o victorie ”răsunătoare” în alegerile din 2016. Biden a câştigat şi votul popular naţional, cu cel puţin 5,5 milioane de voturi, sau 3,6 puncte procentuale, unele buletine de vot fiind încă numărate.

Biden a avertizat că că ”mulţi alţi oameni ar putea muri” dacă preşedintele Donald Trump va continua să blocheze eforturile de a planifica transferul puterii, în timp ce pandemia de coronavirus se agravează. Biden a mai spus că liderii de afaceri şi de sindicat au semnalat dorinţa de a coopera pentru a reface economia americană afectată de pandemie, însă a subliniat că mai întâi este nevoie ca pandemia de COVID-19 să fie adusă sub control şi a cerut Congresului să adopte programul de măsuri de susţinere.  

Preşedintele ales a susţinut un discurs şi a răspuns la întrebările jurnaliştilor la Wilmington, Delaware, după ce s-a consultat luni cu directorii generali ai unor companii de top din SUA şi cu liderii sindicatelor. Joe Biden va moşteni o economie care a pierdut milioane de locuri de muncă în timpul unei pandemii care a ucis peste 246.000 de oameni în Statele Unite. Cazurile de COVID-19 din SUA sunt în creştere, în timp ce Biden se pregăteşte să îşi preia funcţia pe 20 ianuarie. ”Intrăm într-o iarnă foarte întunecată. Lucrurile vor deveni mult mai dificile înainte de a deveni mai uşoare ”, a spus Biden despre pandemie. „Pe măsură ce luptaţi cu Covid-19, trebuie să ne asigurăm că firmele şi lucrătorii au instrumentele, resursele şi recomandările naţionale şi standardele de sănătate şi siguranţă pentru a opera în siguranţă”, a adăugat Biden.

El a cerut o cooperare bipartizană împotriva pandemiei şi a îndemnat Congresul să adopte programul de sprijin în pandemie. Discuţiile despre o astfel de legislaţie s-au oprit cu luni de zile înainte de alegerile din 3 noiembrie.

Structură fiscală echitabilă, salariu minim 

Biden s-a întâlnit, luni, cu directorii generali ai unor companii de top şi cu liderii sindicatelor cărora le-a a spus că intenţionează să promoveze ”o structură fiscală mai echitabilă”, cu corporaţii care să plătească o cota echitabilă, şi a adăugat că vrea să vadă un salariu minim de 15 dolari pe oră la nivel naţional. Biden a spus că nu vor fi acordate contracte guvernamentale companiilor care nu produc produse în Statele Unite. Biden a spus că va inversa reducerea impozitelor lui Trump pentru corporaţii şi pentru cei mai bogaţi americani, în timp ce va creşte salariul minim pentru a beneficia cei mai săraci. 

Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris au avut o conferinţă video, la prânz, cu mai mulţi directori executivi, printre care Mary Barra, CEO al General Motors, Satya Nadella, CEO al Microsoft, Brian Cornell, CEO al Target, şi Sonia Syngal, preşedintă şi CEO al Gap. Au participat, de asemenea, preşedintele AFL-CIO, Richard Trumka, şi şefii Uniunii Internaţionale a Angajaţilor din Servicii, United Auto Workers şi ai altor două sindicate mari.

Locuri de muncă

Joe Biden a promis că va restabili supremaţia industrială a Americii, dacă va câştiga cursa pentru Casa Albă. Vor exista din nou mai multe produse fabricate în America, a promis Biden.  Preşedintele democrat va extinde campania "Cumpăraţi produse americane!”, destinată stimulării producţiei interne şi apariţiei a milioane de locuri de muncă, între care un milion în industria de automobile. Planurile de politică economică ale preşedintelui ales includ un impozit de zece procente pentru companiile care mută locuri de muncă în străinătate. 

În plus, ar urma să fie închise ”lacunele” cu ajutorul cărora companiile americane care operează la nivel internaţional îşi înregistrează profiturile generate în străinătate către Serviciul de Venituri Interne (IRS), ocolind impozitele. Proiectele care consolidează producţia internă ar beneficia în schimb de o scutire de impozit de zece la sută. Mark Zandi, economist-şef la agenţia de rating Moody's, afirmă pentru DW că strategia de tip ”zăhărel şi bici” din planul lui Biden ar putea avea un impact asupra locului în care firmele americane îşi stabilesc producţia. Zandi adaugă însă că democraţii nu vor trebui doar să cucerească Casa Albă: ”Dacă Senatul va rămâne sub control republican, lui Biden i-ar fi foarte greu să pună în aplicare legislaţia. La fel şi proiectul Made in America.”

Deficitul naţional şi investiţiile în infrastructură

Joe Biden a promis să injecteze 700 de miliarde de dolari pentru a relansa producţia americană după criza coronavirusului. Acest program ambiţios prevede crearea a peste cinci milioane de locuri de muncă şi înlocuirea celor pierdute din cauza crizei Covid-19, care a decimat economia americană şi a făcut 18 milioane de şomeri. Programul combină investiţiile în industria naţională şi în cercetare, o independenţă faţă de furnizorii străini, un ajutor pentru întreprinderile mici şi o mai mare libertate pentru angajaţi de a adera la un sindicat. 

De asemenea, planul prevede „cea mai mare mobilizare de investiţii publice în aprovizionare, infrastructură, cercetare şi dezvoltare de după cel de-al Doilea Război Mondial. Chiar dacă, în calitate de senator de Delaware, a avertizat asupra pericolelor unui deficit naţional în creştere, Biden intenţionează acum să continue majorarea deficitului, care se ridică în prezent la aproximativ 3,3 trilioane de dolari şi planifică un pachet de cheltuieli în valoare de 5,4 trilioane de dolari în următorii zece ani. 

Promisiunile lui Biden de a lupta împotriva schimbărilor climatice, de a facilita accesul la asigurările de sănătate, de a oferi locuinţe la preţuri accesibile şi de a lupta împotriva inegalităţii sociale, s-au bucurat de sprijin larg din partea cetăţenilor americani cu orientări progresiste. Potrivit site-ului său (joebiden.com), investiţiile în infrastructură ar putea contribui la un grad aproape total de ocupare a forţei de muncă. Majoritatea cheltuielilor guvernamentale ar trebui să meargă la educaţie. Creşteri mari de impozite, în special pentru cei cu venituri mai mari, sunt de aşteptat să compenseze scăderile fiscale de 1,5 trilioane de dolari din ultimii patru ani şi să finanţeze două treimi din cheltuielile planificate. Analiştii consideră că actuala politică monetară a băncii centrale ar putea compensa treimea rămasă.

”Vor exista deficite bugetare mai mari”, a spus Zandi pentru DW, ”dar aceasta nu este o mare problemă din punct de vedere economic, deoarece ratele dobânzilor sunt mici şi vor continua să rămână mici”. Cu toate acestea, alţi analişti indică o creştere drastică a impozitului pe câştigurile de capital: acest lucru ar putea duce la o vânzare imensă pe pieţele de acţiuni.

Sistemul sanitar

Joe Biden vrea să menţină şi să extindă Obamacare şi susţine că 97% din americani vor fi asiguraţi prin planul său. El intenţionează să le dea mai multor oameni posibilitatea de a se înscrie într-un plan de asigurări precum Medicare, actualul program destinat persoanelor în vârstă.

Justiţie rasială

Joe Biden a susţinut argumentele protestatarilor potrivit cărora rasismul sistemic al forţelor de ordine trebuie să fie eliminat. El a mai condamnat şi supremaţia grupurilor suprematiste albe care au fost implicate în proteste. „Această naţiune este suficient de curajoasă pentru a face faţă rasismului sistemic şi suficient de puternică pentru a oferi străzi sigure pentru familii şi pentru micile afaceri care, de prea multe ori, duc greul în urma jafurilor şi incendierilor. Nu avem nevoie de miliţii armate care să cutreiere străzile Americii şi ar trebui să nu avem niciun fel de toleranţă pentru grupurile suprematiste albe care ne ameninţă comunităţile”, a declarat Joe Biden. Deşi susţine reformele, Biden a respins cererile protestatarilor de a elimina finanţarea forţelor de poliţie.

Imigraţie

Joe Biden a promis că o să anuleze o serie de măsuri pe care Trump le-a luat cu privire la imigraţie, inclusiv construirea zidului de la graniţă şi constroversata practică a separării familiilor de imigranţi acuzate au intrat ilegal în ţară. Şi a mai spus că va oferi o „foaie de parcurs pentru cetăţenie” pentru migranţii ilegali care locuiesc deja în Statele Unite. Acest lucru ar însemna ca măsura care oferă protecţie imigranţilor minori, care au ajuns ilegal în ţară, să devină permanentă. Donald Trump a încercat să slăbească acea legislaţie, cunoscută sub numele de DACA.„În 100 de zile o să trimit Congresului o soluţie pentru ca 11 milioane de persoane fără acte să îşi obţină cetăţenia. Şi toţi aşa numiţii „visători”, acei copii „DACA”, vor fi imediat luaţi în evidenţă pentru a putea să stea în ţară şi să să poată porni pe drumul spre cetăţenie”, a spus, în schimb Joe Biden.

POLITICĂ EXTERNĂ

Şi în capitalele lumii este aşteptat cu nerăbdare transferul de putere şi elaborarea priorităţilor de politică externă ale noului locatar de la Casa Albă. Europa nutreşte mari speranţe că preşedintele Biden va schimba linia Trump. Deocamdată, cancelariile se ghiidează după declaraţiile şi programul din candidatului democrat din campanie. 

Relaţia NATO-UE

Biden a spus că va încerca să repare legăturile transatlantice, pe care susţine că Donald Trump le-a stricat prin a critica în mod repetat Uniunea Europeană şi NATO, impunerea de tarife asupra bunurilor europene şi retragerea din înţelegeri internaţionale. În contrast cu Trump care a numit în 2016 NATO drept „învechit", Biden o numeşte NATO drept „cea mai eficientă alianţă politico-militară din istoria modernă" şi spune că va trebuie să rămână puternică pentru a se adapta la noile ameninţări din partea Rusiei. „Pentru a contracara agresivitatea Rusiei, trebuie să menţinem capabilităţile militare ale alianţei şi extindem capacitatea de a răspunde ameninţărilor netradiţionale precum corupţia, dezinformarea şi atacurile cibernetice", a scris el în Foreign Affairs la începutul lui 2020, când şi-a prezentat o serie din viziunile externe.

Rusia-Ucraina

Biden a spus că va lua o poziţie dură împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a numit Moscova drept un „oponent" cât şi cea mai mare „ameninţare" astăzi la securitatea Statelor Unite. El a criticat Kremlinul pentru o serie de acţiuni, inclusiv anexarea Crimeii şi rolul jucat în războiul din estul Ucrainei dintre Kiev şi separatiştii pro-ruşi. „Spre deosebire de Trump, voi apăra valorile noastre democratice şi mă voi opune autocraţilor precum Putin", spunea Biden în august.

 „Trebuie să implementăm costuri reale asupra Rusiei pentru încălcarea normelor internaţionale şi să stăm alături de societatea civilă rusă, care s-a opus curajos de atâtea ori regimului cleptocratic şi autoritar al lui Putin", scria el în articolul din Foreign Affairs, citat de europa liberă. Biden sprijină oprirea gazoductului Nord Stream 2 care va aduce gaze din Rusia în Germania. Opozanţii proiectului spun că va priva Ucraina de taxe semnificative de tranzit pe care le primeşte de la Rusia şi va creşte dependenţa Europei de gazul rusesc. Biden, care a fost omul de legătură al preşedintelui Obama în Ucraina pe vremea când era vicepreşedinte, şi-a exprimat sprijinul puternic pentru independenţa Ucrainei şi integrarea ei în Europa şi a sprijinit trimiterea de arme letale în Ucraina pentru a fi folosite împotriva separatiştilor pro-ruşi.

Controlul armelor

Biden a spus că va extinde Noul START (Strategic Arms Reduction Treaty), ultimul acord nuclear cu Rusia rămas în vigoare, şi va căuta să înceapă negocieri pentru un nou pact. Acordul, semnat în 2010 şi care ar urma să expire în februarie, restricţionează numărul de focoase nucleare pe care le pot desfăşura Rusia şi SUA, precum şi pe cel al rachetelor şi bombardierelor care le pot transporta.

 Donald Trump a respins propunerea Moscovei de a prelungi Noul START fără condiţii suplimentare, precum şi o ofertă pentru o prelungire de un an, şi nu a ajuns la un acord pentru continuarea lui. Biden argumentează că acordul este benefic pentru securitatea Statelor Unite şi trebuie extins în timp ce o nouă înţelegere este urmărită. Dacă poziţiile lui Biden privindu-l pe Putin şi acţiunile Rusiei sugerează că tensiunile dintre Washington şi Moscova vor rămâne ridicate şi chiar ar putea să se înrăutăţească după preluarea mandatului, controlul armelor este una din temele pe care analiştii le consideră că pot reprezenta o platformă pentru negocieri productive între Casa Albă şi Kremlin.

Iran

Biden a spus că va readuce Statele Unite în acordul nuclear încheiat în 2015 cu Iranul, care oprea înzestrarea nucleară în schimbul ridicării sancţiunilor - dacă Teheranul respectă prevederile înţelegerii. Iranul a încălcat prevederile acordului cu puterile globale după ce Trump a retras Statele Unite în 2018 din acord şi a reimpus sancţiuni. Sancţiunile au afectat economia Iranului dar nu au făcut regimul de la Teheranul să ceară o nouă înţelegere. Biden a spus că va lucra cu celelalte puteri - Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia, China, precum şi Uniunea Europeană - pentru a amendat aspecte ale acordului odată ce Iranul revine la respectarea lui.

China 

Comparativ cu perioada petrecută ca vicepreşedinte, Biden a adoptat o poziţie mai dură privind China în ultimii ani, criticând Beijinul pentru încălcarea drepturilor omului şi practici comerciale incorecte. Cu toate acestea, a criticat şi politica lui Trump, spunând că preşedintele american ar fi trebuit să construiască o coaliţie de aliaţi pentru a se opune Chinei pe abuzuri sale şi practicile comerciale în loc să pornească un război comercial bilateral cu a doua cea mai mare economie a lumii. „Cât stăm alături de celelalte democraţii, puterea noastră se dublează. China nu îşi permite să ignore mai mult decât jumătatea economiei globale. Asta ne dă posibilitatea să stabilim regulile pentru orice, de la mediu la muncă, comerţ, tehnologie, şi transparenţă, astfel încât să continue să reflecte interesele şi valorile democratice", spunea el . Doar că unii analişti spun că Biden nu se va grăbi să ridice sancţiunile impuse de Trump când administraţia sa va intra în negocieri cu China privind comerţul.

Afganistan

Biden spune că va aduce trupele acasă din Afganistan- la aproape 20 de ani după ce Statele Unite a condus o invazie pentru a scoate de la putere grupările extremiste talibane ca urmare a atacului din 11 septembrie 2001 - şi va lăsa doar un mic contingent care să desfăşoară misiuni de contraterorism. Biden s-a opus concentrării masive de trupe în Afganistan în perioada petrecută ca vicepreşedinte.

Protecţia mediului

Biden a numit încălzirea globală drept o „ameninţare existenţială" şi a spus că va readuce Statele Unite în acordul de la Paris, semnat în 2015 pentru a combate schimbările climatice, din care Trump s-a retras la câteva luni de la preluarea mandatului. „Voi reintra în acordul climatic de la Paris în prima zi al unei administraţii Biden şi voi convoca un summit al marilor poluatori cu dioxid de carbon, pentru a motiva naţiunile să îşi crească ambiţiile şi pentru a împinge progresul tot mai departe", afirma Joe Biden. 

El a spus că va favoriza industria internă a energiei regenerabile, precum producătorii de energie eoliană şi solară, într-un efort de a reduce consumul de hidrocarburi al ţării. Criticii se tem că Biden va spori reglementarea industriei combustibililor fosili, înăbuşind investiţiile şi creşterea. Statele Unite au continuat să crească producţia de petrol şi gaze în timpul mandatului lui Trump pentru a deveni cel mai mare producător de hidrocarburi din lume. Creşterea producţiei de petrol şi gaze din SUA a permis parţial Washingtonului să impună sancţiuni legate de energie unor ţări, printre care Rusia, Iran şi Venezuela.

Democraţie

Biden a spus că va colabora cu aliaţii Statelor Unite pentru a întări democraţiile din întreaga lume şi a împinge înapoi autoritarismul. El şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce este văzut pe scară largă ca un regres al democraţiei în unele state membre NATO, inclusiv Polonia şi Ungaria. „În primul meu an de mandat, Statele Unite vor organiza şi găzdui un Summit global pentru democraţie pentru a reînnoi spiritul şi scopul comun al naţiunilor lumii libere. Acesta va reuni democraţiile lumii pentru a ne consolida instituţiile democratice, pentru a confrunta cu sinceritate naţiunile care sunt în regres şi pentru a crea o agendă comună ”, a scris Biden la începutul anului 2020.