Alegeri SUA 2016. Ce le-au promis Hillary Clinton şi Donald Trump americanilor

De-a lungul timpului s-a dovedit că americanii sunt atenţi, în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, mai mult la politicile interne, in special cele economice, pe care le promovează candidaţii decât la politica externă. Din păcate, atacurile la persoană în această campanie furibundă dusă de democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump au acoperit dezbaterile serioase.

Hillary Clinton: "De-a lungul campaniei, am spus că înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite şi creşterea veniturilor reprezintă provocările economice definitorii pentru vremurile noastre şi că, pentru a ajunge acolo unde vreau eu, avem nevoie de o creştere economică puternică, de lungă durată şi corectă".

La rândul său, Donald Trump a promis că va fi "preşedintele care va crea cele mai multe locuri de muncă".

Pe 4 noiembrie, Hillary Clinton a lăudat performanţele Administraţiei Barack Obama în materie de creare de locuri de muncă, promiţând să le continue, însă Donald Trump a catalogat drept "dezastru" starea economiei Statelor Unite.

În cursul unui eveniment electoral desfăşurat în Pittsburgh, Hillary Clinton a notat că în luna octombrie au fost create 161.000 de locuri de muncă în Statele Unite, iar rata şomajului a scăzut de la 5% la 4,9%. "Sunt încrezătoare că economia noastră va înflori. Atunci când înfloreşte clasa de mijloc, America înfloreşte", a subliniat Hillary Clinton.

Însă presupusele performanţe evocate de Hillary Clinton au fost demontate rapid de Donald Trump. "Raportul privind crearea locurilor de muncă este un dezastru absolut. Oricum, nimeni nu crede în aceste cifre. Cifrele pe care le anunţă sunt false", a afirmat Trump la un miting de campanie desfăşurat în statul New Hampshire.

Principalii candidaţi la funcţia de preşedinte al SUA au formulat o serie de propuneri, de cele mai multe ori diametral opuse, în materie de reformă fiscală şi acorduri internaţionale.

Politici fiscale

În ultimele luni, candidatul republican şi-a adaptat discursul pe tema planului de reformă fiscală. Iniţial, planul prezentat în septembrie prevedea reducerea impozitului pe venit pentru categoriile sociale bogate de la 39,6% la 25%. Însă declaraţiile făcute ulterior pe această temă au generat o stare de confuzie. "Impozitele vor creşte puţin", afirma Donald Trump într-un interviu acordat pe 8 mai.

Trump a explicat: "Conform planului meu, impozitele vor scădea. Dar, pe durata negocierilor, vor creşte. Eu voi negocia cu democraţii, voi concepe un plan, planul optim. Şi va fi negociat. Pe durata negocierilor, va fi aplicat un alt plan. Asta este ce vreau să obţin şi voi lupta pentru acest lucru. La nivel practic, totul va fi renegociat. Iar, în opinia mea, impozitele pentru bogaţi vor creşte oarecum".

În august, în discursul din Detroit, Trump a nuanţat: "Nimic nu i-ar bucura mai mult pe adversarii noştri străini decât împovărarea fiscală a companiilor şi cetăţenilor noştri până la eliminare". În timpul campaniei din Partidul Republican, Trump sugera o reducere a impozitelor pentru cetăţenii americani care au venituri anuale de peste un milion de dolari. Planul iniţial prevedea introducerea a patru formule de impozitare, de 0%, 10%, 20% şi 25%. Luni, Trump a propus trei niveluri de impozitare, de 12%, 25% şi 33%.

Acest lucru înseamnă majorarea cotelor de impozitare pentru categoriile sărace, dar reducerea de la 39,6% la 33% a cotei de impozitare pentru bogaţi. Candidatul republican pledează pentru eliminarea taxelor pe noile locuinţe, excluderea din venitul impozabil a cheltuielilor pentru creşterea copiilor şi introducerea unui plafon de 15% în impozitarea companiilor.

Hillary Clinton a promis că nu va majora impozitele pentru categoria de mijloc, ci doar pentru bogaţi. "Va fi propusă o creştere cu 4% a impozitelor pentru americanii care câştigă mai mult de 5 milioane de dolari anual, o măsură care va afecta doar 0,02% dintre contribuabili", a transmis echipa de campanie electorală democrată.

Salariul minim

În timpul dezbaterilor electorale, Trump a fost întrebat dacă va majora salariul minim, răspunzând: "Nu". După şase luni, Trump afirma: "Analizez posibilitatea modificării salariului minim, nu am luat nicio decizie în privinţa cifrelor. Dar cred că oamenii trebuie să primească mai mult. Sigur, este o schimbare, pot să fac schimbări, este necesară flexibilitate".

Hillary Clinton a promis creşterea salariului minim federal de la 7,25 la 12 dolari pe oră, cu excepţii în unele oraşe cu costuri de trai mai mari, unde ar urma să fie de 15 dolari pe oră. În plus, salariul de 15 dolari pe oră la nivel federal va fi un obiectiv de atins dacă Hillary Clinton va deveni preşedinte al SUA.

Tratate comerciale internaţionale

Donald Trump s-a pronunţat frecvent împotriva Parteneriatului Transpacific (TTP), argumentând că acest acord ar avantaja China din punct de vedere economic. "TPP va contribui la scăderea preţurilor maşinilor străine menţinând însă practicile care blochează vinderea maşinilor americane în străinătate. Acest lucru nu este totul: China va intra în TTP pe uşa din spate, la o dată ulterioară. Analizează situaţia, o studiază. Nu participă acum la tratat, dar va fi în el. Dacă este bine, vor participa, dacă nu, nu. Mereu procedează la fel", avertiza Trump în luna iunie.

În discursul din Detroit, Trump a reiterat că se opune Acordului comercial transpacific (TTP), ar vrea renegocierea Acordului comercial nord-american şi acuză China de manipularea tranzacţiilor monetare.

Acordul de Parteneriat Transpacific (TTP) a fost semnat în februarie 2016 de Statele Unite cu Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaysia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Vietnam. Acordul comercial trebuie ratificat de fiecare semnatar pentru a intra în vigoare.

Acordul de parteneriat transpacific (TTP) este unul dintre cele mai controversate subiecte în tabăra democrată. Hillary Clinton s-a pronunţat împotriva tratatului comercial, dar ea a contribuit la redactarea unor fragmente în calitatea de secretar de Stat. Clinton a argumentat că nu este de acord cu versiunea finală a Tratatului. Tim Kaine, candidatul democrat la funcţia de vicepreşedinte al SUA, a fost în favoarea TTP, dar acum se opune.

Investiţii în infrastructură

Donald Trump a promis dezvoltarea infrastructurii dacă va deveni preşedinte. "Administraţia Trump se va asigura că vom începe să utilizăm oţel şi aluminiu din SUA pentru infrastructura americană", a afirmat el.

Donald Trump, care în calitatea de om de afaceri a construit hoteluri, casinouri, blocuri cu apartamente de lux, vrea acum să reconstruiască Statele Unite. Trump a promis "o nouă generaţie de şosele, poduri, căi ferate, tuneluri, porturi şi aeroporturi".

"Bugetul propus de Hillary Clinton este doar o fracţiune din ceea ce propunem noi. Avem nevoie de mult mai multe fonduri pentru reconstruirea infrastructurii. Aş spune chiar de dublarea cifrelor propuse", a subliniat Trump.

Hillary Clinton a propus un buget de 275 de miliarde de dolari pe cinci ani pentru proiecte de infrastructură, plus încă 225 de miliarde de dolari din programe de creditare, dar Donald Trump a explicat că aceste fonduri sunt insuficiente.

"Multe dintre elementele strategiei economice a lui Donald Trump sunt predictibile pentru un candidat republican: reducerile fiscale (mai ales pentru companii) şi reconfigurarea relaţiilor comerciale cu alte ţări pentru atingerea obiectivului unei economii conforme cu sloganul «America pe primul loc». Dar există fragmente ale strategiei care ar putea părea noi mai ales pentru cei care au sensibilităţi tradiţionale conservatoare. Spre exemplu, planul lui Trump pledează pentru facilităţi în favoarea creşterii copiilor permiţându-le americanilor să deducă aceste costuri din suma impozabilă".

La capitolul politici economice, Donald Trump este ajutat de o echipă de consilieri. "Grupul de 13 experţi este format în întregime din bărbaţi şi, deşi Trump i-a catalogat experţi în economie, doar unul are doctorat pe acest profil. Însă sunt şefi ai unor companii: miliardari, bancheri, un jucător de poker. Coincidenţa face că mulţi sunt şi principalii donatori pentru campania lui Trump. 

 Imigraţie

Hillary Clinton a afişat flexibilitate în privinţa integrării imigranţilor aflaţi în ilegalitate pe teritoriul Statelor Unite. "În cazul în care Congresul va refuza să acţioneze, ca preşedinte, eu voi face tot ce este posibil din punct de vedere legal pentru a merge chiar mai departe decât Administraţia Barack Obama", a declarat Clinton.

Donald Trump a semnalat în repetate rânduri că vrea deportarea a cinci milioane dintre cei 11 milioane de imigranţi aflaţi în ilegalitate pe teritoriul SUA. Trump a afişat o abordare dură în combaterea imigraţiei, promiţând că va construi un zid la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.

De ce are popularitate Trump

Politicianul şi activistul civic francez, Étienne Chouard, a descoperit motivele pentru care Donald Trump se bucură de o popularitate atât de mare în rândul alegătorilor americani.

1. Denunţarea globalizării economice care, consideră Trump, este responsabilă pentru distrugerea clasei de mijloc. Potrivit lui, economia globalizată este o calamitate în urma căreia numărul victimelor continuă să crească.

El a reamintit faptul că în ultimii cincisprezece ani, în Statele Unite s-au închis peste 60.000 de fabrici şi au fost distruse aproximativ cinci milioane de locuri de muncă. 

2. Trump este un protecţionist zelos. El îşi propune să mărească taxele pentru toate produsele importate. Şi este dispus, dacă ajunge la putere, să instituie taxe vamale de 40% asupra produselor chinezeşti. "Vom recupera controlul asupra ţării şi vom face în aşa fel ca Statele Unite să devină din nou o ţară mare", deseori afirmă el, reluîndu-şi sloganul campaniei sale. Suporter Brexit, el a spus că, dacă va fi ales, va face ca Statele Unite să iasă din Acordul de Liber-Schimb Nord American (NAFTA). 

El este şi împotriva Tratatului Trans-Pacific (TPP) şi a confirmat faptul că, odată ales, va scoate Statele Unite din acest acord. "TPP ar constitui o lovitură mortală pentru industria Statelor Unite ale Americii", declară Donald Trump. Evident, dacă va fi ales, va opri negocierile în curs de desfăşurare cu Uniunea Europeană. Merge chiar mai departe: 

"Vom renegocia sau vom ieşi din OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului). Aceste acorduri comerciale sunt un dezastru." În regiuni cum ar fi Rust Belt, "centura de rugină" din nord-est, unde mutările (offshoring) şi închiderile de fabrici au făcut să explodeze şomajul şi au generalizat sărăcia, aceste propuneri sunt întâmpinate cu entuziasm şi renasc speranţele oamenilor.

3.Candidatul miliardar refuză să reducă din cheltuielile bugetare în domeniul asigurărilor sociale, pe care le cer neoliberalii, pentru numeroşi alegători republicani, care au avut de suferit de pe urma crizei economice, iar toţi cei care au trecut de 65 de ani au nevoie şi cer asigurare socială (pensie) şi asigurări de sănătate, sistem instituit de către preşedintele Barack Obama şi pe care alţi lideri republicani doresc să-l anuleze.

 Trump a promis să nu mai revină la aceste ”reforme” sociale. De asemenea, a promis să scadă preţurile la medicamente, să ajute la rezolvarea problemelor legate de "SDF” (Syria Democratic Forces), să reformeze sistemul de impozitare pentru contribuabilii mici şi să elimine un impozit federal care afectează 73 de milioane de gospodării cu venituri mici.

4. Denunţând aroganţa Wall Street, Trump propune, de asemenea, să crească în mod semnificativ taxele pentru comercianţii specializaţi în fonduri speculative care câştigă averi. El promite să restabilească Legea Glass-Steagall (adoptată în 1933 în timpul Depresiunii şi abrogată în 1999 de către Clinton), care separa băncile tradiţionale de băncile investiţionale pentru a evita ca aceasta din urmă să pună în pericol economia populară în cazul unor investiţii cu risc sporit. Evident că reprezentanţii sectorului financiar-bancar sunt împotriva lui Trump şi pledează împotriva restabilirii acestei legi. 

5. Trump spre deosebire de ceilalţi lideri din partidul său, consideră că America trebuie să ţină cont de datoriile interne uriaşe şi să înţeleagă că ţara sa nu îşi mai poate permite o politică externă intervenţionistă în toate direcţiile.