Analiză Agenda comercială a lui Trump intră în coliziune cu alegerile de la jumătatea mandatului
0Noul plan tarifar anunțat de președintele Donald Trump riscă să transforme politica comercială a administrației într-un subiect central și potențial vulnerabil în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, scrie The Wall Street Journal.
Decizia de vineri a Curții Supreme a SUA, care a stabilit că utilizarea de către Casa Albă a unor puteri de urgență pentru impunerea tarifelor globale a fost ilegală, a forțat administrația să caute rapid alternative juridice. La doar câteva ore după verdict, președintele a anunțat că va introduce noi taxe vamale în baza a două temeiuri legale distincte – unul temporar și altul cu potențial mai durabil.
Însă implementarea acestora ar putea dura luni. Unele tarife necesită aprobarea Congresului pentru a fi prelungite peste cinci luni, în timp ce altele presupun investigații extinse înainte de aplicare. Calendarul împinge astfel deciziile majore privind tarifele în plină vară, cu puțin timp înaintea scrutinului din noiembrie, când mulți republicani vor fi deosebit de sensibili la criticile legate de inflație și costul vieții.
Tensiuni în Congres
Semnele de neliniște în rândul republicanilor sunt deja vizibile. Săptămâna trecută, șase parlamentari republicani au votat alături de democrați în Camera Reprezentanților pentru a limita puterile tarifare ale președintelui. În ultimul an, Senatul a adoptat trei rezoluții similare, cu sprijin bipartizan restrâns.
Kevin Brady, fost congresman republican și președinte al Comisiei pentru Căi și Mijloace în primul mandat al lui Trump, a declarat că perspectiva ca legislatorii să fie chemați să voteze pentru majorări de tarife care ar afecta direct alegătorii lor „nu este una confortabilă”. „Înțelepciunea convențională spune că nu există sprijin pentru asta”, a adăugat el.
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a afirmat că administrația și Congresul „vor decide în următoarele săptămâni cea mai bună cale de urmat”.
Un instrument juridic pierdut
Decizia Curții Supreme marchează punctul culminant al unui an de dispute juridice privind utilizarea fără precedent a tarifelor. Din aprilie anul trecut, Trump s-a bazat pe International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), o lege din 1977 care nu mai fusese folosită anterior pentru impunerea de tarife. Alegerea acestei baze legale i-a permis să introducă taxe aproape instantaneu, folosindu-le drept instrument de presiune în negocierile comerciale și nu numai.
Curtea a stabilit însă că aplicarea IEEPA în acest scop este ilegală, slăbind un mecanism esențial al strategiei economice a președintelui.
Wilbur Ross, fost secretar al Comerțului în primul mandat Trump, a declarat că hotărârea „slăbește puterea de negociere a președintelui”, întrucât alternativele legale sunt fie limitate în timp, fie necesită investigații complexe.
Alternativele: soluții temporare și investigații de durată
În încercarea de a reconstrui rapid regimul tarifar, președintele a invocat Secțiunea 122 din Legea comerțului din 1974, care permite impunerea unor tarife de până la 15% pentru 150 de zile, pentru a corecta dezechilibre comerciale persistente. Trump a anunțat inițial un tarif global de 10%, pe care ulterior l-a majorat la 15%.
Această măsură ar putea funcționa ca o soluție de tranziție până la introducerea unor tarife mai permanente în baza Secțiunii 301 din aceeași lege – mecanism utilizat în primul său mandat pentru taxele aplicate Chinei.
De asemenea, administrația ar putea extinde tarifele sectoriale deja impuse în actualul mandat în baza Legii privind extinderea comerțului din 1962, prin Secțiunea 232, care vizează produse precum oțelul, aluminiul, automobilele și lemnul. Aceste tarife nu sunt afectate de decizia Curții Supreme și ar putea deveni un pilon și mai important al strategiei comerciale.
Incertitudine pentru mediul de afaceri
Rămân însă numeroase necunoscute. Aproximativ 130 de miliarde de dolari au fost colectate prin tarifele impuse în baza IEEPA. Peste 1.000 de companii au depus cereri pentru rambursare în eventualitatea anulării definitive a acestor taxe, însă Curtea Supremă nu a stabilit un mecanism clar pentru returnarea sumelor, lăsând chestiunea în sarcina instanțelor inferioare.
Liderii din mediul de afaceri au cerut claritate rapidă, în timp ce președintele a sugerat că litigiile ar putea continua ani de zile. „Vom ajunge în instanță pentru următorii cinci ani”, a declarat el într-o conferință de presă.
O miză electorală majoră
Pe fondul acestor incertitudini juridice și economice, dezbaterea privind tarifele riscă să devină un subiect dominant în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului. Pentru republicanii care caută realegerea, echilibrul dintre susținerea agendei prezidențiale și preocupările alegătorilor legate de prețuri și stabilitate economică ar putea deveni tot mai dificil de menținut.
În timp ce Casa Albă caută noi instrumente pentru a-și susține politica comercială, confruntarea dintre obiectivele strategice și realitățile politice interne pare să intre într-o fază decisivă.
Investitorii își retrag capitalul din piața SUA
Investitorii americani își redirecționează capitalul către piețele externe, într-un ritm nemaiîntâlnit de cel puțin 16 ani, pe fondul diminuării randamentelor în sectorul tehnologic și al creșterii atractivității investițiilor din afara Statelor Unite, relatează Reuters.
În ultimele șase luni, investitorii înregistrați în SUA au retras aproximativ 75 de miliarde de dolari din instrumente financiare americane. De la începutul anului 2026, ieșirile de capital au ajuns la 52 de miliarde de dolari — cel mai ridicat nivel pentru primele opt săptămâni ale unui an din 2010 încoace, potrivit datelor furnizate de LSEG/Lipper.
Această tendință se manifestă în pofida deprecierii dolarului față de alte valute, care, în mod normal, ar face investițiile externe mai costisitoare pentru investitorii americani. Evoluția sugerează însă că strategia de diversificare în afara activelor americane — adoptată inițial de investitori internaționali — câștigă teren și în rândul investitorilor din SUA.
Sfârșitul unei ere?
După criza financiară globală din 2009, strategia „Cumpără America” — care presupune orientarea capitalului către active americane, în special către piața bursieră — a generat câștiguri consistente. Economia robustă, creșterea profiturilor corporative și dominația sectorului tehnologic au susținut performanțe superioare ale acțiunilor americane comparativ cu cele din alte regiuni.
Recent, entuziasmul legat de inteligența artificială a propulsat indicele S&P 500 la niveluri record anul trecut. Acest avans a oferit piețelor un tampon în fața incertitudinilor generate de politica comercială și externă imprevizibilă a președintelui Donald Trump, precum și a tensiunilor privind independența Rezervei Federale.
Căutarea alternativelor
Totuși, pe măsură ce îngrijorările legate de riscurile și costurile ridicate ale tehnologiilor bazate pe inteligență artificială s-au intensificat, atractivitatea Wall Street-ului a început să scadă. Evaluările foarte ridicate ale marilor companii tehnologice au determinat investitorii să devină mai selectivi, mulți identificând oportunități mai atractive în afara SUA.
Un sondaj realizat în februarie de Bank of America arată că managerii de fonduri își reduc expunerea pe acțiuni americane în favoarea piețelor emergente în cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani.
Datele LSEG/Lipper indică faptul că, de la începutul anului, investitorii americani au direcționat aproximativ 26 de miliarde de dolari către acțiuni din piețele emergente. Cele mai mari intrări de capital au fost înregistrate în Coreea de Sud (2,8 miliarde de dolari) și Brazilia (1,2 miliarde de dolari).
În ultimele 12 luni, S&P 500 a crescut cu aproximativ 14%. În aceeași perioadă, indicele japonez Nikkei 225 a urcat cu 43% (în dolari), STOXX Europe 600 cu 26%, CSI 300 cu 23%, iar KOSPI și-a dublat valoarea.
Reevaluări
Investitorii își regândesc expunerea la giganții tehnologici implicați în dezvoltarea inteligenței artificiale, precum Nvidia, Meta și Microsoft, în contextul evaluărilor considerate excesive. Tot mai mulți caută oportunități în companii industriale tradiționale și în așa-numitele „acțiuni defensive” — titluri asociate unor sectoare stabile, precum utilitățile sau bunurile de larg consum — bine reprezentate în Germania, Regatul Unit, Elveția și Japonia.
Potrivit Laurei Cooper, strateg global de investiții la Nuveen, rotația de pe Wall Street — de la acțiuni de creștere către acțiuni de valoare — se desfășoară la scară globală, pe fondul relansării ciclice a economiilor europene și japoneze.
În pofida acestor evoluții, piața americană rămâne mai scumpă în termeni relativi. S&P 500 se tranzacționează la un multiplu de aproximativ 21,8 ori câștigurile estimate, comparativ cu circa 15 în Europa, 17 în Japonia și 13,5 în China.
Datele LSEG/Lipper arată că, de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie anul trecut, investitorii americani au plasat aproape 7 miliarde de dolari în instrumente de capital europene. Prin comparație, în primii patru ani ai mandatului său anterior (2017–2021), ieșirile din astfel de active au totalizat aproximativ 17 miliarde de dolari.
„Privind pe termen lung, este posibil să asistăm la începutul unei ample rotații globale a capitalului”, afirmă analiștii.
Se încarcă comentariile...
