VIDEO Cum şi-au bătut joc ruşii de agentul CIA deconspirat după o metodă aplicată şi unui diplomat român, în 2010

Presupusul agent CIA prins în flagrant la Moscova încercând să recruteze un reprezentant din cadrul serviciilor speciale ruse căuta informaţii despre suspecţii în atentatul din Boston, originari din Caucazul rus, scrie cotidianul rus „Kommersant“.

Americanul Ryan Fogle, secretar III la ambasada americană, a încercat să stabilească unele contacte personale cu un agent rus din Caucaz, unde trăieşte familia fraţilor Tsarnaev, suspectaţi de comiterea atentatului de la Boston, pe 15 aprilie, scrie „Kommersant“.

În urma acestui atentat, preşedinţii celor două ţări au fost de acord asupra unei cooperări a serviciilor speciale în anchetă, iar o delegaţie americană a efectuat în aprilie o vizită la Mahacikala, capitala Daghestanului, în Caucazul rus, unde locuiesc părinţii fraţilor Tsarnaev, dintre care unul a fost ucis - Tamerlan -, iar celălalt a fost arestat, în Statele Unite

"Americanii erau deosebit de interesaţi de sejurul de anul trecut, al lui Tamerlan Ţarnaev în Daghestan, unde s-ar fi întâlnit cu rebeli şi ar fi ales calea jihadului", notează publicaţia rusă.

"Putem presupune că americanii au păstrat numerele de telefon ale reprezentanţilor FSB care îi însoţeau şi au vrut să se le utilizeze pentru a stabili contacte personale", adaugă „Kommersant“. "Schimbul de informaţii oficiale între serviciile speciale nu este întotdeauna rapid şi eficient", subliniază publicaţia.

FSB a anunţat marţi că Fogle a încercat să recruteze un ofiţer însărcinat cu lupta împotriva terorismului în Caucazul rus. Ziarul subliniază că preţul propus de CIA în schimbul colaborării - un milion de dolari pe an - este foarte mare. "Americanii au nevoie de un agent antiterorist rus. După ce au fost în vizită la Mahacikala şi-au dat seama că fraţii Tsarnaev ar putea avea adepţi", conchide publicaţia.

Kremlinul regretă scandalul de spionaj

Kremlinul şi-a exprimat regretul în legătură cu noul scandal de spionaj provocat de reţinerea, la Moscova, a unui agent al CIA care, lucrând sub protecţie diplomatică, a încercat să recruteze un reprezentant al serviciilor secrete ruse, informează Itar-Tass.

Aceasta nu este o contribuţie la continuarea procesului de întărire a încrederii reciproce între Rusia şi SUA şi la ridicarea relaţiilor noastre la un nivel calitativ nou', a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Totuşi, amabasadorul Statelor Unite în Rusia, Michael McFaul, a sosit miercuri la Ministerul rus de Externe, unde a fost convocat după ce serviciile secrete ruseşti au anunţat marţi că au demascat, la Moscova, un diplomat american acuzat că ar fi spion al CIA, relatează AFP.

Amabasadorul a refuzat să ofere declaraţii în momentul sosirii la Ministerul de Externe, în centrul Moscovei, unde s-au adunat zeci de jurnalişti, potrivit agenţiei Interfax. Michael McFaul urma să aibă o întrevedere cu viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, potrivit agenţiei RIA Novosti.

Washingtonul, fără replică

Statele Unite s-au limitat să confirme, marţi, reţinerea pentru „scurt timp“, la Moscova, a unui angajat al ambasadei lor, refuzând orice alt comentariu. "Putem confirma că un membru a personalului american al ambasadei noastre la Moscova a fost deţinut pentru scurt timp, apoi eliberat. Am văzut comunicatul Ministerului rus de Externe şi nu avem nimic de adăugat pentru moment", a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Patrick Ventrell, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Acesta s-a limitat să spună că departamentul său menţine legătura cu ambasadorul american din Rusia, Michael McFaul, dar a refuzat să răspundă întrebărilor privind motivele şi eventualele consecinţe ale acestui caz.

Moscova anunţase anterior că a arestat în flagrant delict un diplomat american, acuzându-l că este agent al CIA care încearcă să recruteze la Moscova un membru al serviciilor de informaţii ruseşti. Rusia a denunţat o "provocare" demnă de Războiul Rece. Ministerul rus de Externe l-a declarat pe american persona non grata şi a cerut plecarea sa "în cel mai scurt timp". "Când ai ordin să îţi retragi un membru al personalului, te supui", a comentat un oficial american, sub acoperirea anonimatului.


Relaţiile ruso-americane sunt la cel mai scăzut nivel de la revenirea la Kremlin, în mai 2012, pentru un al treilea mandat, a preşedintelui Vladimir Putin, fost agent KGB. Cele două ţări încearcă totuşi să se înţeleagă pe scena internaţională pentru a încerca să găsească o reglementare politică pentru războiul din Siria, un conflict în care se află pe poziţii antagonice.

Departamentul de Stat al SUA nu este tentat să tragă concluzii „cu bătaie lungă“ privind reţinerea la Moscova a unui angajat al Amabasadei americane. 'Nu aş trage concluzii cu bătaie lungă din acest incident', a declarat, la Washington, reprezentantul oficial al Departamentului de Stat al SUA, Patrick Ventrell, întrebat dacă noul scandal de spionaj este în stare să aducă prejudicii relaţiilor bilaterale, care în ultima vreme au început să se îmbunătăţească.

Ce semnal vrea să transmită Moscova americanilor

Scandalul, legat de reţinerea secretarului III al ambasadei SUA la Moscova pentru tentativa de racolare a unui angajat al serviciilor secrete ruse, a provocat reacţii critice din partea experţilor şi jurnaliştilor americani. Aceştia sunt nedumeriţi de modul „ostentativ” în care FSB a prezentat presei internaţionale eşecul operaţiunii CIA.

Mark Galeotti, profesor la Universitatea New York şi specialist în studiul serviciilor secrete ruseşti, a declarat pentru FOX News că FSB „a încălcat cutumele şi normele de comportament” atunci când a decis să facă publice detaliile reţinerii agentului CIA. „Normele de comportament prevăd că asemenea cazuri ar trebui tratate în linişte”, susţine expertul.

Experţii americani susţin că serviciile secrete ale Federaţiei Ruse au transformat reţinerea agentului Ryan Christopher Fogle într-un show mediatic. Scenele în care angajaţii FSB scoteau de pe capul lui Fogle o perucă blondă au fost deliciul presei din Rusia. Agentul CIA avea la el o hartă a Moscovei, un compas, un telefon mobil, 16 mii de euro cash şi un dispozitiv special de bruiaj.

Televiziunile au difuzat şi textul scrisorii pe care Fogle urma să o transmită viitoarei „surse”. În textul scrisorii se specifica atât suma iniţială a recompensei pentru „sursă” (100 de mii de dolari) cât şi faptul că o „colaborare pe termen lung” ar fi fost recompensată cu un milion de dolari pe an, cu bonusuri speciale pentru „informaţii deosebite”.

Experţii intervievaţi de presa americană sunt de părere că modul public în care Moscova a preferat să-l demaşte pe agentul american este un „semnal” adresat decidenţilor de la Washington şi o modalitate de a exercita presiune asupra diplomaţiei americane în contextul tratativelor referitoare la conflictul din Siria.

Agentul CIA, „tratat“ ca şi  diplomatul român acuzat de spionaj în 2010

FSB-ul a urmat, în cazul agentului CIA cu acoperire diplomatică, după un scenariu parcă tras la indigou cu cel din 2010 când protagonist a fost secretarul I al ambasadei României la Moscova, Gabriel Grecu. Atunci, Agenţi FSB l-au arestat pe diplomatul român pe motiv că încerca să obţină de la un cetăţean rus informaţii clasificate de natură militară.

Serviciul rus de swecuritate a prezentat cu mare tam-tam, imagini video cu Grecu, de la care FSB anunţ, la fel, că  a confiscat "echipament de spionaj“. Şi diplomatul român a fost declarat persona non grata şi a trebuit să părăsească teritoriul Rusiei în termen de două zile.

Nu este o practică obişnuită în cazurile de spionaj în care sunt implicaţi diplomaţi ca aceştia să fie reţinuţi şi să li se facă publice numele. De obicei, sunt declaraţi persona non grata, iar apoi sunt expulzaţi.  Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, din 18 aprilie 1961, prevede în articolul 29 că „persoana agentului diplomatic este inviolabilă", iar diplomatul „nu poate fi supus niciunei forme de arestare sau detenţiune".