Trump îi cere lui Putin „să se miște” în privința încetării focului. Emisarul pentru Ucraina clarifică o afirmație despre împărțirea Ucrainei
0Reprezentantul SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, în timp ce Donald Trump i-a cerut președintelui rus „să se miște” cu privire la încetarea focului în Ucraina, relatează BBC. Reprezentantul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a negat că ar fi sugerat ideea că țara ar putea fi împărțită pe modelul Berlinului.
Kremlinul a spus că întâlnirea cu emisarul special pentru Orientul Mijlociu a durat mai bine de patru ore și s-a concentrat pe „aspecte ale unei înțelegeri privind Ucraina”. Discuțiile dintre Witkoff și Putin în acest an fost descrise de trimisul special Kirill Dmitriev drept „productive”.
Trump și-a exprimat frustrarea față de Putin din cauza stadiului discuțiilor. Vineri, el a scris pe rețelele de socializare: „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni MOR, mii pe săptămână, într-un război teribil și fără sens”.
Președintele american care a dat semne și anterior că își pierde răbdarea a vorbit despre posibilitatea impunerii de sancţiuni secundare ţărilor care cumpără petrol rusesc, dacă va considera că Moscova tergiversează în privinţa unui acord pentru Ucraina.
Oficialii ucraineni au trimis recent Washingtonului o listă cu ţinte despre care susţin că Rusia le-a lovit, încălcând astfel armistiţiul privind infrastructura energetică convenit luna trecută între cele două ţări, potrivit a două surse familiarizate cu situaţia.
Emisarul SUA pentru Ucraina prezintă un model pentru o forță de asigurare a păcii
Potrivit emisarului special pentru Ucraina, o prezenţă anglo-franceză sub forma unei „forţe de garantare" a păcii, la vest de Nipru -„un obstacol major" natural care străbate Ucraina şi chiar Kievul de la nord la sud - nu ar fi „deloc provocatoare” pentru Moscova. Rusia s-ar afla la est, în timp ce trupele ucrainene s-ar afla la mijloc.
SUA nu vor trimite nicio forţă armată, a dat asigurări responsabilul american.
Totuşi, conştient că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea să nu accepte această propunere, Keith Kellogg sugerează de asemenea stabilirea unei „zone demilitarizate” între liniile ucraineană şi rusă. Asta în scopul de a asigura că între părţi nu va avea loc niciun schimb de focuri.
„Vă uitaţi la o hartă şi creaţi, în lipsa unui termen mai bun, o zonă demilitarizată. Cele două părţi dau fiecare înapoi 15 kilometri", a explicat el. O zonă tampon post-război, dar cu o lărgime de numai de 4 km, există de exemplu între Coreea de Nord şi Coreea de Sud din 1953.
„Puteţi supraveghea asta uşor”, afirmă Kellogg, adăugând totuşi: ”Vor exista încălcări? Probabil, pentru că există mereu”.
„Emisarul lui Trump: Ucraina ar putea fi divizată precum Berlinul după război”, a titrat The Times, în urma unui interviu cu reprezentantul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, informația fiind preluată de mai multe publicaţii, inclusiv de presa rusă.
„Ai putea aproape să faci lucrurile să semene cu ceea ce s-a întâmplat la Berlin după al Doilea Război Mondial, când aveam o zonă rusă, o zonă franceză şi o zonă britanică”, a declarat el pentru ziarul The Times.
Informaţia a fost preluată şi de agenţia rusă TASS.
Keith Kellogg spune însă că declaraţiile sale au fost denaturate.
„Articolul The Times denaturează ceea ce am spus. Vorbeam despre o forţă de rezilienţă după încetarea focului în sprijinul suveranităţii Ucrainei. În discuţiile despre împărţire, mă refeream la zone sau zone de responsabilitate pentru o forţă aliată (fără trupe americane). NU mă refeream la o împărţire a Ucrainei”, a explicat el pe X.
Vineri, națiunile europene au convenit asupra a 21 de miliarde de euro în ajutor militar pentru Kiev.
La eveniment, miniștrii apărării europeni au declarat că nu văd niciun semn de încheiere a războiului.
Înaintea discuțiilor Putin-Witkoff, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „nu este nevoie să ne așteptăm la progrese”, deoarece „procesul de normalizare a relațiilor este în desfășurare”.
Întrebat dacă discuțiile ar putea include stabilirea unei întâlniri între Putin și Trump, Peskov a spus: „Să vedem. Depinde cu ce a venit Witkoff”.
În prealabil, Witkoff a avut o întâlnire cu Dmitriev la Grand Hotel Europe din Sankt Petersburg, unde a avut loc o conferință despre oțel inoxidabil și piața rusă.
Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, în vârstă de 49 de ani, a vizitat Washingtonul săptămâna trecută, fiind cel mai înalt oficial rus care merge în SUA de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către țară în 2022.
Volodimir Zelenski s-a arătat dispus să cumpere arme de la SUA
Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Kremlinul că prelungește războiul în timpul unei vizite de vineri la locul atacului rusesc cu rachetă din 4 aprilie asupra orașului său natal Krivoi Rig. Atacul a ucis 19 persoane, inclusiv nouă copii.
El a mai susținut că zeci de cetățeni chinezi luptă alături de armata rusă.
„Avem informații că cel puțin câteva zeci de cetățeni chinezi luptă ca parte a forțelor de ocupație ale Rusiei”, a spus Zelenski
„Aceasta înseamnă că Rusia încearcă în mod clar să prelungească războiul folosind chiar și viețile chinezilor”.
Ulterior, el a reiterat apelul pentru sisteme de apărare aeriană „pentru a proteja viețile și orașele noastre”.
„Am discutat despre asta cu președintele Trump – Ucraina nu doar cere, ci suntem gata să achiziționăm aceste sisteme suplimentare”, a scris el pe rețelele de socializare.
„Numai armele puternice se pot baza cu adevărat pentru a proteja viața atunci când ai un vecin ca Rusia”.
Trump a susținut anterior că ar putea pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia „în 24 de ore”. Vineri, el a declarat că nu ar fi izbucnit războiul dacă ar fi fost la Casa Albă în 2022, când Rusia și-a lansat invazia la scară largă.
„Un război care ar trebui [sic] să nu se întâmple niciodată și nici nu s-ar fi întâmplat, dacă aș fi fost președinte!!!”, a scris el.
În februarie, oficialii americani și ruși s-au întâlnit în Arabia Saudită pentru primele discuții față în față de la invazie. Oficialii s-au întâlnit și pentru a discuta restabilirea relațiilor diplomatice depline.
Trump a avut, de asemenea, o relație instabilă cu Zelenski de la începutul celui de-al doilea mandat ca președinte al SUA, culminând cu o confruntare aprinsă în Biroul Oval în februarie.
SUA au încercat să negocieze o încetare limitată a focului între Ucraina și Rusia în Marea Neagră, doar pentru ca aceasta să se blocheze atunci când Kremlinul a cerut ridicarea sancțiunilor impuse după ce a lansat invazia pe scară largă a vecinului său.
De atunci, Trump s-a declarat „foarte supărat” și „ofticat” pe Putin din cauza lipsei de progres în acordul unui armistițiu între Kiev și Moscova.
Rusia lucrează la normalizarea relațiilor cu SUA
Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrei Kelin, a declarat duminica BBC cu Laura Kuenssberg că SUA nu este aliatul lor.
El a spus că America și Rusia nu au reușit să treacă de la „neîncredere totală la aliniere în două luni” de când Trump s-a întors la Casa Albă.
„Avem prea multe dezacorduri”, a spus el. „Dar lucrăm la aceste dezacorduri pas cu pas în diferite domenii”.
La începutul acestei săptămâni, Washingtonul și Moscova au efectuat un nou schimb de prizonieri.
Ksenia Karelina, o ruso-americană, a fost condamnată la 12 ani de închisoare în Rusia pentru că a donat 51 de dolari unei organizații caritabile ucrainene când a început războiul în februarie 2022.
Rezidenta din Los Angeles a fost eliberat joi dimineață în schimbul lui Arthur Petrov, un cetățean german-rus arestat în Cipru în 2023.
El a fost acuzat că a exportat ilegal microelectronice în Rusia pentru producătorii care lucrează cu armata.
Se încarcă comentariile...
