Tacticile Rusiei de a-şi promova propaganda în Occident. Cine se teme de ameninţările lui Vladimir Putin

Pre;edintele rus Vladimir Putin

Maşina de propagandă de la Kremlin a descoperit mijloacele prin care mesajele Moscovei sunt preluate şi propagate în presa occidental. Cel puţin odată pe săptămână responsabili politici sau militari ruşi ies cu declaraţii ameninţătoare la adresa SUA şi NATO.

Numai luna aceasta Mosova a ieşit cu astfel de „ameninţări“ aproape odată la două zile. Marţi, MAE rus susţinea că Alianţa Nord-Atlantică continuă să creeze „ameninţări“ la adresa siguranţei naţionale a Rusiei, prin suplimentarea capacităţilor militare în Europa de Est. 

„Linia pe care NATO a asumat-o pentru a descuraja Rusia a luat forma suplimentării efectivelor militare în Europa de Est şi în statele baltice. Frecvenţa şi numărul exerciţiilor militare efectuate în apropierea frontierelor Rusiei au crescut“, a comunicat marţi Ministerul rus de Externe. „În acest context, au fost necesare măsuri pentru contracararea ameninţărilor generate de Alianţa Nord-Atlantică la adresa siguranţei naţionale a Rusiei“, a subliniat diplomaţia de la Moscova.

La 24 decembrie,  purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, declara că Rusia consideră amplasarea de sisteme de lansare Mk 41 la baza antirachetă a SUA din România drept o încălcare a Tratatului privind rachetele cu rază mică şi medie de acţiune.

La 22 decembrie a fost rândul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev să iasă şi să declare că activitatea NATO reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa Moscovei, subliniind că „dorinţa de a desfăşura noi tipuri de arme, de a crea un sistem global de apărare antirachetă, inclusiv în jurul Rusiei, diluează structura securităţii globale“.

Pe 17 decembrie, Serghei Narâşkin, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal), s-a deplasat în Serbia de unde a spus că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reprezintă o „tumoare canceroasă“ a Europei şi consideră că ar fi mai bine ca această organizaţie să fie dizolvată.

La 16 decembrie,  comandantul Forţelor de rachete strategice, generalul-colonel Serghei Karakaiev, a ţinut o conferinţă de presă pentru a anunţa că rachetele ruseşti vor putea străpunge scutul de apărare antirachetă construit de SUA în Europa. „Estimările experţilor arată că sistemul american de apărare antirachetă în curs de desfăşurare astăzi nu este capabil să reziste unei salve sincronizate a forţelor de rachete strategice ruse, în ce priveşte atât capacitatea de analiză a datelor, cât şi puterea de foc“, a afirmat generalul-colonel Serghei Karakaiev, preluat imediat de agenţiile de presă ruse şi internaţionale. 

Experţii susţin că toate aceste declaraţii sunt făcute mai ales în scop de propagandă, atît internă cât şi externă. Internă pentru a deonstra ruşilor cât de puternici sunt liderii ruşi şi că Rusia rămâne o forţă pe plan miltar, iar pe plan extern pentru că ştiu că astfel de declaraţii sunt imediat preluate de mass-media occidentale, ruşii dorind să schimbe în felul acesta percepţi în rândul opiniei publice mai ales din statele mici şi vecine Rusiei. 

„Duşmani externi“ ai Rusiei se schimbă des

La sfârşitul anului 2015, mass-media şi blogurile din Rusia au schimbat trei principali ”dusmani externi”, scrie RBC.În primele nouă luni ale anului, primul loc al referinţelor la ameninţarile externe la adresa Rusiei era ocupat de Ucraina. Pe locul al doilea au fost Statele Unite ale Americii.

Cu toate acestea, către sfârşitul anului, Kievul a fost menţionat tot mai rar drept principal inamic extern, şi a fost folosita de zero ori caracteristica de „juntă” la adresa autorităţilor din Ucraina. De asemenea, s-au utilizat mai puţin termeni precum „nelegitim”, „bandera” şi „fascist” fata de Guvernul ucrainean.

După începerea operaţiuni militare a Rusiei în Siria, pe locul 1 în lista mentiunilor principalului inamic extern al Rusiei a figurat  „Statul Islamic”, dar a pierdut interesul presei pro-Kremlin în aproximativ două luni.

Acum , la sfârşitul anului 2015, Putin are un nou „inamic favorit”: Turcia şi liderii turci, după doborârea de către armata turcă, la 24 noiembrie, a bombardierul rusesc Su-24. „Dacă anterior, în contextul terorismului, Turcia era menţionata de presa rusă de aproximativ 20 de ori pe săptămână, numărul de mentiuni ale cuvintelor <<Turcia, terrorism>> a crescut la o sută”, – scrie RBC. Lista completa a ”duşmanilor externi” cuprinde aproape toţi vecinii europeni ai Rusiei, dar si Georgia, Japonia şi SUA.

SUA şi NATO nu dau înapoi. Nici Muntenegru nu s-a speriat

Cu toate aceste presiuni mediatice şi diplomatice, NATO şi SUA îşi ved de strategia lor. Nici măcar statele mai mici sau vecine Rusiei nu dau înapoi. La începutul lui decembrie, Muntenegru,  considerat un punct important al intereselor economice ruseşti în zonă, a primit din partea NATO invitaţia oficială de aderare. 

Mişcarea are o importantă semnificaţie strategică. După ce Albania şi Croaţia au aderat în 2009, întreaga coastă a Adriaticii devine acum teritoriu al Alianţei.

Din 18 decembrie, facilităţile din România ale scutului antirachetă au devenit funcţionale, urmând ca şi cele din Polonia să fie finalizate, până în 2018.

Mai mult, Uniunea Europeană a prelungit, la 21 decembrie, cu şase luni, sancţiunile la adresa Rusiei ca urmare a anexării Crimeei şi a doborârii avionului malaezian. Statele Membre au contrazis astfel speculaţiile privind lipsa lor de unitate în privinţa politicii faţă de Rusia.

Ucraina au menţinut termenul de 1 ianuarie 2016 pentru intrarea în vigoare a acordului de liber schimb cu UE, în pofida suspendării de către Kremlin a unei înţelegeri similare cu Kievul, în cadrul CSI. 

De altfel, anul 2015 a mai marcat sporirea prezenţei militare a Alianţei Nord-Atlantice pe flancul estic, plus  un numărul mare de exerciţii commune pentru oferirea unui sentiment de securitate membrilor din regiune, mai ales statelor baltice, Poloniei şi României.